Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a declarat că evenimentele culturale din Oradea trebuie să se ridice la nivelul oraşului, al patrimoniului arhitectural pus în valoare, să fie mai multe, diversificate, în spaţii publice, inclusiv în week-end şi vara, astfel încât în patru-cinci ani să se ajungă la indicatorii din Austria, de exemplu.

„Serviciile culturale pe care le oferă instituţiile de cultură din subordinea Consiliului Judeţean trebuie să se ridice la nivelul oraşului Oradea. Când se va vorbi de activităţile noastre la nivelul de care se vorbeşte despre clădirile din oraş, patrimoniu arhitectural moştenit al oraşului, dar care a fost reabilitat în ultimii ani, înseamnă că va fi o convergenţă între zona în care locuim şi activităţile pe care le generăm. Da, avem ca obiectiv să avem un randament mai mare la servicii inclusiv culturale, sociale, proiectele Consiliului Judeţean, în anii următori”, a declarat Ilie Bolojan.

Preşedintele CJ a precizat, mai întâi, faptul că toate instituţiile culturale din municipiul Oradea sunt gestionate de CJ, situaţie diferită de alte judeţe, precum Timiş sau Cluj, unde o bună parte din instituţiile de cultură sunt finanţate prin Ministerul Culturii.

„Noi trebuie să alocăm anual între 7 şi 10 milioane de euro pentru funcţionarea instituţiilor de cultură şi nu putem să ne bazăm decât pe bugetele pe care suntem în măsură să le alocăm din totalul banilor pe care bihorenii şi guvernul ni-i repartizează. Analizând activitatea acestor instituţii, am constatat câteva lucruri cu care eu, preşedintele CJ, nu pot fi de acord”, a afirmat Bolojan.

Primul aspect constatat se referă la numărul redus de evenimente (unul pe săptămână la Filarmonică şi unul pe lună la Ansamblul folcloric Crişana, a dat Bolojan exemple de neacceptat). Ca urmare, se înregistrează un nivel scăzut de încasări, care nu depăşeşte 6 -7 procente din bugetele alocate. Comparativ, în alte ţări din Uniunea Europeană, a precizat Bolojan, aceste venituri din vânzări de bilete, abonamente, închirieri etc sunt de 4-5 ori mai mari.

„Înseamnă că trebuie să ne propunem şi noi măcar să le dublăm sau să le triplăm. Ceea ce presupune mai multe evenimente, mai mult contact cu publicul, o anumită diversificare, inclusiv în perioada de vară, când sunt cerute mai multe, pe baza unei planificări cu Primăria Oradea (deţinătoarea spaţiilor publice). De asemenea, se solicită mai multe evenimente la final de săptămână, când adresabilitatea este maximă”, a precizat el.

Ca atare, preşedintele Bolojan le-a cerut managerilor să ţină cont de aceste lucruri şi cu sprijinul financiar al Primăriei Oradea, chiar începând din această vară. „Cred că îmbunătăţiri sunt de făcut şi la instituţiile de cultură. Asta nu înseamnă duşmănie faţă de cultură”, a subliniat el.

Pentru a realiza aceste obiective, a spus Bolojan, va fi nevoie de manageri dedicaţi, „care să nu se considere lideri de sindicat” şi care vor fi evaluaţi prin indicatori de performanţă şi înlocuiţi.

„Asta înseamnă un numit număr de evenimente care trebuie organizate, un anumit număr de spectatori, de premiere şi de acţiuni pentru publicul tânăr. N-o să copiem ad litteram contractele de management din străinătate, din Austria, de exemplu, dar ne propunem ca, în patru-cinci ani, să ajungem la indicatorii lor, la încasări de 25-30%. Dar trebuie schimbată atitudinea„, a spus preşedintele CJ.

Afirmând că instituţiile de cultură „nu sunt gândite pentru liniştea angajaţilor, ci pentru a oferi servicii publice, culturale, de calitate cetăţenilor”, Bolojan a vorbit şi despre contractele de muncă pe durată determinată, care sunt o prevedere legală în domeniu cultural, în România.

„Aceste contracte sunt un mijloc pe care managerii şi administraţia, CJ, îl pot folosi pentru atingerea obiectivelor culturale. Nu exclud să luăm în calcul astfel de lucruri. Avem această practică şi în România, la trupe importante, e adevărat sunt o minoritate, inclusiv Teatrul orădean Szigligeti are cea mai mare parte a artiştilor sub contract cu durată limitată. Nu s-a vorbit acum despre reduceri de personal. Sunt anumite posturi impuse. La sfârşitul anului trecut, când s-au făcut reorganizări, li s-a cerut managerilor să reducă posturile excedentare ceea ce s-a întâmplat prin organigramele propuse de ei. Nu s-a pus problema acum de reducere a posturilor de artişti. Eu le-am cerut să facă mai multe evenimente. Altfel nu se poate”, a menţionat el.

Funcţionarea integrată a instituţiilor culturale, agreată recent printr-un protocol între CJ Bihor şi Primăria Oradea, va însemna, pe lângă un calendar comun de activităţi, ale Filarmonicii, teatrelor şi APTOR -Primăria Oradea, şi folosirea bazei materiale şi a structurilor tehnice ale acestora.

Până la sfârşitul lunii iunie, se vor face propuneri concrete, atât din partea CJ, cât şi a instituţiilor de cultură, după care în cursul lunii iulie sau în august să se voteze în şedinţă de CJ şi să intre în vigoare noile hotărâri.

Ca răspuns la scrisoare trimisă de UNITER, Bolojan a spus că este dreptul fiecărei profesii să-şi apere branşa, aşa cum consideră de cuviinţă. „Toată chestiunea este însă să aibă elementele corecte pe baza cărora să îşi spună punctul de vedere. Eu apreciez că, până acum, a fost doar un punct de vedere. N-am fost votat de către cei care au trimis scrisori, prin urmare am responsabilitatea să gestionez aceşti bani, puţini, într-o formă cât mai bună”, a conchis Bolojan. AGERPRES