Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale

guvern_ponta.jpgOrdonanţa de urgenţă privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale a fost adoptată marţi în şedinţa de guvern, urmând ca, prin noile reglementări, creditorii să-şi primească sumele datorate fără ca activitatea şi serviciile administraţiei publice locale să fie blocate.

“Ordonanţa de urgenţă completează un set larg de reforme ale politicilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale, reglementând procedura privind criza financiară şi insolvenţa, modul de implicare al instituţiilor abilitate în redresarea economico-financiară a unităţii administrativ-teritoriale, drepturile şi obligaţiile creditorilor unităţii administrativ-teritoriale, precum şi drepturile şi obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale”, detaliază Biroul de presă al Executivului.

Ordonanţa de urgenţă stabileşte cadrul general şi procedurile colective pentru acoperirea pasivului unităţilor administrativ-teritoriale aflate în criză financiară sau în insolvenţă. Potrivit actului normativ, prin criză financiară se înţelege situaţia unităţii administrativ-teritoriale în care nu sunt achitate obligaţiile de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15% din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective şi/sau nu sunt achitate drepturile salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în bugetele instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenţei.
Situaţia crizei financiare este sesizată potrivit prevederilor articolului 74 alin. 2 din Legea 273/2006. Autoritatea deliberativă (CJ sau CL) ia act de existenţa situaţiei de criză financiară, prin adoptarea unei hotărâri şi mandatează ordonatorul principal de credite să elaboreze un proiect de plan de redresare financiară.

Potrivit actului normativ, ordonatorul principal de credite solicită înregistrarea hotărârii autorităţii deliberative în Registrul local al situaţiilor de criză financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene.

“În termen de 5 zile de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, se constituie Comitetul pentru situaţii de criză financiară, prin ordin al prefectului. Ordonatorul principal de credite împreună cu ceilalţi membri ai Comitetului pregătesc un Plan de redresare financiară a unităţii administrativ-teritoriale, cu avizul Camerei de Conturi. Planul de redresare financiară cuprinde, printre altele, măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale de către autorităţile administraţiei publice locale, măsuri de îmbunătăţire a managementului financiar, de creştere a gradului de colectare a veniturilor şi de generare de venituri suplimentare, măsuri pentru reducerea cheltuielilor”, precizează Guvernul.

Planul de redresare financiară poate fi modificat ori de câte ori este necesar, în cazul în care apar date, informaţii sau fapte necunoscute la momentul aprobării acestuia.
Situaţia de criză financiară încetează prin adoptarea unei hotărâri de către autoritatea deliberativă, la cererea ordonatorului principal de credite şi cu avizul consultativ al Comitetului pentru situaţii de criză financiară. Criza financiară încetează dacă: criteriile de neachitare a obligaţiilor de plată sau a drepturilor salariale nu s-au mai evidenţiat timp de 180 de zile calendaristice sau dacă, dimpotrivă, sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvenţă, prevăzute de art.75 alin.1 din Legea nr.273/2006.

Procedura de insolvenţă, similară cu cea a societăţilor comerciale, se deschide pe baza unei cereri introduse la tribunal de către creditori sau de ordonatorul principal de credite. Pentru perioada de insolvenţă, administratorul judiciar împreună cu ordonatorul principal de credite întocmesc un plan de redresare a insolvenţei, care trebuie să fie supus avizării Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene sau a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti şi Camerei de Conturi teritoriale. Executarea Planului de redresare a stării de insolvenţă nu poate dura mai mult de 3 ani, cu începere de la data admiterii acestuia. AGERPRES