Conducerea Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş va sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la publicaţia „Szekelyfold, Ţinutul Secuiesc, Szeklerland”, apărută sub egida Consiliului Judeţean Covasna.

Dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre liderii Forumului, apreciază că această publicaţie are un „vădit caracter antiromânesc” şi „discriminatoriu”, în paginile ei regăsindu-se aproape în exclusivitate fotografii reprezentative pentru comunitatea maghiară din zonă. Potrivit acestuia, publicaţia are şi un caracter „neorevizionist”, deoarece face referire la un ţinut care nu există oficial ca structură administrativă în România.

„Lucrarea apărută în excelente condiţii grafice, în limbile maghiară, română şi engleză, prin conţinutul şi mesajul său are un vădit conţinut discriminatoriu faţă de cetăţenii români de naţionalitate română din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (…) Informaţiile despre principalele localităţi şi zone turistice sunt prezentate respectând configuraţia fostelor scaune secuieşti, dar şi în acest caz nu sunt cuprinse localităţile româneşti din Depresiunea Întorsurii Buzăului, aşezări care au făcut parte din fostul scaun Treiscaune şi nici cele din zona Topliţei, care au făcut parte din scaunul filial Giurgeu (…) Din analiza textului publicaţiei rezultă că expresiile, respectiv cuvintele ‘România’ şi ‘român’ sunt menţionate doar de două ori, atunci când se menţionează faptul că ‘ţinutul secuiesc este o regiune situată în centrul României’ şi când se afirmă că ‘viaţa artistică a oraşului Sfântu Gheorghe se concentrează în jurul Teatrului Maghiar de Stat Tamasi Aron şi a Teatrului Român de Stat Andrei Mureşanu”, afirmă Ioan Lăcătuşu.

Liderul Forumului subliniază, totodată, că în cuprinsul celor 48 de pagini nu este redată nicio fotografie a vreunei biserici ortodoxe româneşti, a vreunei personalităţi româneşti, vreun costum popular românesc ori vreo sărbătoare tradiţională românească. Nu sunt menţionate nici instituţiile culturale româneşti, cum ar fi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, etc.
„În pofida adevărului istoric şi a configuraţiei multietnice şi pluriconfesionale a localităţilor din fostele scaune secuieşti, azi judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, zona este prezentată ca având o fizionomie monoetnică maghiară, cu excluderea totală a românilor, cât şi a culturii şi spiritualităţii româneşti din cele trei judeţe”, afirmă Ioan Lăcătuşu.

El a ţinut să sublinieze că, potrivit ultimului recensământ, în cele trei judeţe trăiesc 365.379 de români, reprezentând 35,05%, 611.391 de etnici maghiari (58,6%) şi 60.297 romi (6%), prin urmare peste 40% din totalul populaţiei acestor judeţe nu este de etnie maghiară.
Lăcătuşu a mai menţionat că, având în vedere faptul că publicaţia a fost tipărită de Asociaţia de Turism Covasna sub egida Consiliului Judeţean, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş va sesiza CNCD cu privire la caracterul discriminatoriu al acesteia.

Şeful Asociaţiei pentru Dezvoltarea Turismului Covasna, Albert Zoltan, a declarat că această publicaţie a fost elaborată în scop turistic, pentru promovarea regiunii şi nu are un caracter documentar. El a menţionat că aceasta vine în completarea altor materiale de promovare în care se regăsesc şi repere identitare româneşti. „Eu personal m-am ocupat de acest proiect şi sincer îmi pare rău că s-a interpretat aşa. Deci nu este o carte de pus în bibliotecă, ci a fost făcută pentru turişti. Asta a fost ideea de bază, să promovăm ‘ţinutul secuiesc’ ca un brand şi am pus accent pe specificul zonei, dar nu consider că are un caracter antiromânesc. Absolut deloc (…) Într-adevăr, ceea ce lipseşte sunt referirile la portul popular românesc, dar ţin să amintesc că noi am mai publicat şi alte materiale, cum ar fi ‘Hoinărind pe meleaguri covăsnene’, iar acolo sunt mai pe larg cuprinse instituţiile, obiceiurile şi tradiţiile româneşti”, a declarat Albert Zoltan.

Potrivit acestuia, publicaţia „Szekelyfold, Ţinutul Secuiesc, Szeklerland” a apărut în 3.000 de exemplare sub egida Consiliului Judeţean Covasna, cu sprijinul Fundaţiei „Bethlen Gabor” din Ungaria. AGERPRES