Fondurile europene, singura modalitate de dezvoltare de către CJ Alba a unui domeniu schiabil la Poarta Raiului

partie schi.jpgIntenţia Consiliului Judeţean Alba de a dezvolta în Munţii Sebeşului, la Poarta Raiului, un domeniu schiabil rămâne deocamdată la stadiul de dorinţă, singura modalitate prin care acest proiect s-ar putea materializa fiind atragerea de fonduri europene.

“În condiţiile în care financiar nu ne putem încărca cu buget propriu ca să realizăm acest proiect, am gândit depunerea unui proiect cu mai multe componente pe fondurile structurale, pe Programul Operaţional Regional”, a declarat directorul Direcţiei Tehnice al CJ Alba, Dan Popescu.

Potrivit acestuia, suma estimată pentru realizarea acestui domeniu schiabil s-ar ridica la peste 32 de milioane de euro. “Cert este că noi nu ne permitem la ora asta să investim acolo, aşteptăm lansarea Programului Operaţional Regional (n.red.: ptr. perioada 2014-2020)”, a menţionat Dan Popescu. Acesta a spus că în 2012 CJ Alba a depus la Ministerul Dezvoltării o solicitare privind asigurarea unor fonduri pentru construcţia unei baze Salvamont la Poarta Raiului, proiectul fiind inclus pe lista celor eligibile, dar că programul a căzut.

În consecinţă, reprezentanţii CJ Alba vor să depună un proiect cu mai multe componente pe fondurile structurale, pe POR, care să atingă şi construcţia unei baze Salvamont şi dezvoltarea domeniului schiabil, precum şi realizarea drumului de acces, de la Barajul Oaşa până la Poarta Raiului, şi introducerea alimentării cu apă şi a canalizării. “Urmează să vedem sustenabilitatea financiară a CJ-ului de a asigura cota de finanţare pentru realizarea acestui proiect”, a mai spus şeful Direcţiei Tehnice.
El a menţionat că proiectul este conceput deja pe module şi există o parte semnificativă din documentaţia necesară. “Proiectul va fi depus ori în integru, ori pe module, în funcţie de puterea CJ de absorbţie a fondurilor şi mai ales de susţinere a unei cote de finanţare”, a declarat Popescu. El a precizat că în momentul de faţă, CJ Alba nu îşi permite, de exemplu, să demareze proiectul bazei Salvamont din resurse proprii.

Terenul pe care ar urma să se realizeze “Domeniul schiabil Valea Sebeşului”, cu o suprafaţă totală de 73 de hectare, este situat administrativ în comuna Şugag, zona situată între Luncile Prigoanei, Vârful lui Pătru şi Poarta Raiului. Proprietatea asupra terenului aparţine comunelor Săsciori şi Şugag.
Dezvoltarea pe Valea Sebeşului a unei zone turistice destinată schiului era prevăzută în Programul Naţional de Dezvoltare a Turismului “Schi în România” şi în Strategia judeţului Alba în domeniul turismului pe perioada 2009-2015.

Ar urma să se realizeze şapte pârtii, din care patru, în lungime totală de peste nouă kilometri, la Poarta Raiului, iar celelalte trei, în lungime totală de circa şapte kilometri, în zona Luncile Prigoanei. Cele şapte pârtii vor avea ca punct de pornire Vârful lui Pătru, sosirile fiind în Poarta Raiului, respectiv în Luncile Prigoanei

În prezent, în extremitatea sudică a judeţului Alba, zonă denumită “Elveţia României”, există domeniul schiabil Şureanu, situat la cea mai mare altitudine din ţară, la 1.900 de metri, o investiţie privată, cu nouă pârtii. Încă din 2009, reprezentanţi ai CJ Alba au declarat că se are în vedere realizarea unei staţiuni turistice la standarde europene, cu şapte pârtii de schi, telegondolă, telescaune, dar şi o bază Salvamont, la Poarta Raiului, aflată la trei kilometri distanţă de domeniul Şureanu. Drumul până la domeniul schiabil Şureanu şi viitorul domeniu Valea Sebeşului traversează zone mirifice, cum ar fi Valea Frumoasei, care l-a inspirat şi pe Mihail Sadoveanu în scrierile sale. Odată ajunşi la Lacul Oaşa, la 64 de kilometri distanţă de Sebeş, străbătuţi pe DN 67C Transalpina, recent reabilitat, turiştii trebuie să mai străbată 13 kilometri până la Luncile Prigoanei, apoi încă trei kilometri până la Poarta Raiului, pe DJ 704, dar care este drum de pământ. Reabilitarea şi modernizarea drumului de la Oaşa până la Poarta Raiului ar costa circa 20 de milioane de lei, a menţionat Dan Popescu.

Baza Salvamont şi baza sportivă multifuncţională, care vor cuprinde inclusiv o platformă pentru aterizare/decolare elicopter, care ar urma să fie construite la Poarta Raiului, ar necesita o investiţie totală de aproape 3 milioane de lei. Consilierii judeţeni din Alba s-au arătat de acord la începutul anului trecut cu proiectele de hotărâre privind aprobarea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele “Construire bază Salvamont Poarta Raiului” şi “Construire bază sportivă multifuncţională Poarta Raiului” într-o zonă care se află într-o continuă dezvoltare turistică.

Amplasarea unei baze Salvamont în zona Poarta Raiului este apreciată ca necesară de către autorităţile judeţene, valoarea investiţiei ridicându-se la peste 1,8 milioane de lei, cu TVA inclusă, echivalentul a aproximativ 425.000 de euro.

Clădirea ar urma să fie realizată din lemn, în stil tradiţional, după tipul gospodăriilor cu ocol întărit, specifice zonei de munte. Ea va fi construită din bârne din lemn pe fundaţii din beton, cu soclu din piatră, planşee şi şarpantă din lemn şi învelitoare din şindrilă de lemn.
Realizarea acestei investiţii s-a preconizat a se executa pentru obţinerea unor condiţii optime de desfăşurare a activităţii Serviciului Salvamont, într-un spaţiu adecvat, cu o tehnologie modernă şi în condiţii de muncă deosebite pentru personalul angajat.

Prin construirea bazei sportive, în suprafaţă de peste 2.500 de metri pătraţi, se doreşte crearea unei alternative de ocupare a timpului liber al turiştilor, atât în sezonul cald, cât şi în sezonul rece.
Baza sportivă propusă este compusă dintr-un teren mixt de fotbal, baschet, tenis şi handbal şi o clădire pentru vestiare. De asemenea se propune realizarea unui patinoar natural. Deoarece în zonă va fi amplasată şi baza Salvamont se doreşte şi amenajarea unei platforme pentru aterizare/decolare elicopter.
Valoarea totală a investiţiei este de peste 1,1 milioane de lei, cu TVA inclusă, adică echivalentul a circa 260.000 de euro.

Valorificarea potenţialului turistic din Munţii Sebeşului a devenit o realitate odată cu reabilitarea şi modernizarea drumului naţional 67C, cel mai vechi din România şi care face legătura între Sebeş, judeţul Alba, şi Bengeşti, judeţul Gorj. AGERPRES