„Finanţările europene au fost salvarea activităţilor din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi şi singura şansă de a face ceva vizibil la nivelul judeţului”

simirad_constantin_.jpgAfirmă Constantin Simirad, Preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, în interviul acordat în exclusivitate publicaţiei lunare Administraţie.ro.

Constantin Simirad prezintă cele mai importante proiecte în care este implicat CJ Iaşi, dificultăţile de ordin legislativ întâmpinate în derularea acestor proiecte şi laudă implicarea majorităţii primarilor din judeţ în rezolvarea problemelor comunităţii locale.

– Se împlinesc trei ani de când sunteţi preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. Care sunt principalele realizări ale acestei perioade şi ce nemulţumiri vă încearcă?

– Nemulţumirile sunt legate în primul rând de diminuarea resurselor oferite de guvern pentru infrastructură şi mă refer în special la cele pentru apă, canalizare şi drumuri. Până în anul 2008 s-au acordat sume considerabile pentru investiţii în aceste domenii, dar odată cu apariţia crizei, nu am mai primit fonduri de la guvern. Ba mai mult de atât, s-au realizat credite pentru aproximativ 6 milioane de lei pe care nici până acum Guvernul nu le-a plătit. Aşadar, companiile care au efectuat lucrările, au fost nevoite ca la sfârşitul anului să plătească şi TVA, au plătit şi impozitul aferent dar nu şi-au mai luat banii, aşa că mulţi dintre ei sunt acum în stare de faliment. Acesta este unul din punctele slabe al guvernării astăzi. Punctul forte însă a venit pe partea finanţărilor europene. CJ Iaşi a realizat şi a câştigat o mulţime de proiecte, pe care le confinanţează şi care se vor cunoaşte la sfârşitul mandatului. O problemă extrem de dificilă a fost cea legată de derularea licitaţiilor publice. Toate firmele necâştigătoare contestau licitaţia pierdută şi sunt foarte multe proiecte şi atâtea căi de contestare, încât uneori lucrările întârziau şi câte 2 ani de zile din cauza contestaţiilor. Aşa s-a întamplat cu drumul Iaşi – Botoşani şi Iaşi – Vaslui. De fapt pot să spun că, în această perioadă finanţarea europeană a fost salvarea activităţii noastre, singura şansă ca să se facă ceva vizibil în judeţ.

La nivelul Consiliului Judeţean Iaşi capitolul “Investiţii” practic s-a dublat în anul 2010 faţă de perioada 2008 – 2009. O parte semnificativă de resurse a fost atrasă prin Programul Operaţional Regional şi avem în derulare proiecte de valoare foarte mare, cum este cel de 142 milioane de euro, prin care vom dezvolta aducţiunea de apă potabilă şi canalizarea pentru 5 aglomeraţii urbane.

O altă finanţare importantă este cea de 32 de milioane de euro, pentru un proiect privind colectarea centralizată a deşeurilor la nivelul întregului judeţ. Aici avem ceva necazuri, pentru că Primăria Iaşi s-a împotmolit cu realizarea gropii ecologice şi este în proces cu constructorul, iar noi vom încerca să compensăm proiectul nostru, de colectare centralizată, cu realizarea gropii ecologice. Sperăm să reuşim acest lucru, pentru că invesţia este extrem de necesară, deşi populaţia va fi mai greu de acomodat, mai ales în zonele rurale, ca să plăteasca pentru salubritate, dar sunt convins că încet încet lucrurile se vor rezolva.

În cursul acestui an am reuşit şi finalizarea proiectului de reabilitare şi dezvoltare turistică a Mănăstirii Golia, un obiectiv extrem de important, care alături de Centrul Expoziţional Moldova reprezintă un proiect cumulat de peste 14,4 milioane de euro. Sunt în curs de finalizare şi câteva reabilitări de drumuri judeţene, precum DJ 208 Neamţ – Iaşi, DJ 248 Iaşi – Vaslui, DJ 282C Iaşi – Vaslui, un centru social educativ pentru persoane cu dizabilităţi şi ambulatoriul integrat al Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Ioan.

– Care sunt proiectele de anvergură pe care doriţi să le demaraţi în următorul an de mandat?

– Vom încerca implementarea unui nou proiect la Mănăstirea Golia, în valoare de peste 3 milioane de euro pentru care încercăm să obţinem finanţarea şi care presupune refacerea picturii şi a zidurilor exterioare ca să pregătim acest monument pentru încă 500 de ani de aici înainte. De asemeni, avem aprobate proiectele pentru un ambulatoriu de specialitate obstetrică şi ginecologie la Maternitatea Cuza Vodă Iaşi, în valoare de 1,2 milioane de euro, un alt ambulatoriu de specialitate, de 1, 4 milioane euro la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi şi retehnologizarea şi modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate de la Belceşti şi Ţibăneşti, în valoare de 2,6 milioane euro.

Cel mai mare dintre proiectele aflate în pregătire în acest moment este proiectul de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi, cu o valoare estimată de peste 100 milioane de euro. Muncim şi la un sistem integrat al deşeurilor în judeţul Iaşi, un proiect derulat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu şi cu o valoare estimată de 65 de milioane de euro.

– Există unul sau mai multe proiecte legislative pe care le consideraţi absolut necesare în momentul de faţă pentru îmbunătăţirea activităţii administraţiei locale şi a Consiliilor Judeţene în special?

– În ceea ce priveşte legislaţia, cea mai grea problemă pentru noi a fost cea legată de Aeroportul Internaţional şi care a necesitat modificarea legislaţiei actuale. Cu această ocazie pot să anunţ şi o performanţă: datorită aeroportului am reuşit să introduc 2 legi organice şi o lege ordinară. Povestea ar fi următoarea: CJ Iaşi avea nevoie de un teren care se afla în patrimoniul Academiei Române, iar Academia, chiar dacă acceptă schimbul de terenuri, nu poate face transferul decât prin intermediul unei legi organice. Această lege a trecut prin Parlament şi am luat astfel o parte din teren. O altă lege a fost necesară pentru a obţine aproape 30 de hectare de la Ministerul Apărării Naţionale. Am modificat apoi legea exproprierii. Legea veche prevedea doar construcţii de utilitate publică de genul auto- rutier, iar noi am fost nevoiţi să introducem şi un amendament pentru includerea aeroportului la cauzele de expropriere. Aceste 3 legi ne-au luat foarte mult timp însă acum suntem în posesia instrumentelor necesare pentru a trece la construcţia aeroportului.

Am avut şi alte obiective dificil de atins în acest proiect. Am fost nevoiţi să mutăm un obiectiv al SRI-ului, pentru a cărui relocare am realizat o nouă construcţie la Sculeni. Mai avem şi o clădire a Institutului naţional de meteorologie pe care am fost nevoiţi să o demolăm şi am construit o nouă clădire într-un alt punct din oraş.

O altă problemă era mutarea unei unităţi militare, iar pentru asta trebuie să facem un drum de 3,5 km şi o clădire dotată cu toate cele necesare. au fost multe probleme care s-au ivit pe parcurs, dar acum pot să spun că CJ Iaşi a pregătit 50 de milioane de euro pentru aeroport şi vrem să facem o faza intermediară cât mai rapid, o fază care să facă funcţional aeroportul, respectiv pista şi terminalul. Despre proiectul aeroportului putem să spunem că a fost chiar proiectul vieţii.

Ca un lucru demn de remarcat ar trebui sa spunem că nu avem nici un credit contractat până în acest moment, lucru care va fi extrem de atractiv pentru viitorii candidaţi la funcţia de preşedinte.

– În acest an aţi inaugurat la Iaşi “Centrul Expoziţional Moldova”. Care este importanţa socio-economică a acestui obiectiv pentru locuitorii judeţului?

– Sperăm ca acest obiectiv să aibă o soartă ceva mai bună decât Tehnopolis, care s-a dovedit a fi o afacere pentru unii, prin închirierea de spaţii la preţuri mici, dar continuă să fie o afacere păguboasă pentru CJ. Pentru că statul este cel mai prost administrator, aş prefera să concesionăm spaţiul unei firme dinamice, care să îl transforme într-un centru rentabil şi funcţional. Va fi foarte greu de întreţinut o construcţie de asemenea dimensiuni, cu o suprafaţă utilă de 10.300 mp, a doua sală ca mărime, după Romexpo. Mi-e frică ca această sală să nu se tranforme într-un loc în care să se facă numai “vanghelioane”, pentru că atunci şi-ar pierde rolul. Rămâne de văzut dacă municipiul şi judeţul vor reuşi să folosească această clădire în folosul comunităţii.

– În luna februarie anunţaţi proiectul unui nou spital, de mari dimensiuni, ce ar putea fi construit Iaşi, pentru a deservi pacienţii din toată zona Moldovei. Ce şanse de realizare are acest proiect?

– Din câte am înţeles, Ministerul Sănăţatii şi- a luat angajamentul de a face proiectul, dar a lăsat în aer partea de finanţare. Noi considerăm abordarea total gresită. CJ Iaşi nu îşi permite, în acest moment, realizarea cu forţe proprii a unui spital cu toate secţiile şi dotat la un nivel de performanţă ridicat. Singura soluţie rămâne o investiţie privată, făcută însă cu mare prudenţă şi care să nu afecteze spitalele de stat.

– Cum apreciaţi colaborarea pe care o aveţi cu primarii de diverse culori politice din judeţul Iaşi şi care au fost principalele bariere pe care a trebuit să le depăşiţi pentru a îmbunătăţi aceste raporturi?

– Primarii din comunele judeţului Iaşi sunt foarte puţin afectaţi de culorile lor politice. Oamenii aceştia au problemele din comunele lor şi sunt interesaţi să facă ceva pentru comuna lor. Sunt oameni gospodari, inteligenţi, cu priză la public şi suportă cu greu campanile electorale care fac apel la resursele lor financiare, uneori chiar la propriile salarii. Am fost profund impresionat să găsesc atâţia oameni care nu sunt ataşaţi ideologiei politice ci atasaţi intereselor comunei.