Declara ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, intr-un interviu acordat agentiei Rompres.
Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, a acordat un interviu Agentiei Nationale de Presa Rompres referitor la situatia agriculturii romanesti cu opt luni inainte de aderare.

– Cum arata agricultura Romaniei cu opt luni inainte de aderare? Ce s-a facut in ultimul timp si ce mai avem de rezolvat pe ultima suta de metri?

– Foarte putina lume a vorbit despre faptul ca agricultura, ca volum de munca, are peste 60 la suta la capitolul integrare in UE si peste 60 la suta din acquis-ul comunitar al legislatiei europene care trebuie adaptat si aplicat aici in Romania. De asemenea, agricultura a fost si ramane cel mai important capitol pentru ca e vorba de o singura politica agricola comuna. Sa nu uitam ca ne intalnim o data pe luna cu Consiliul de Ministri ai agriculturii si ca singura politica comuna care are o legislatie foarte puternica si foarte dezvoltata este cea agricola. Acesta este cel mai subventionat domeniu si pe occidentali ii intereseaza mecanismele de folosire a banilor pe de o parte, iar pe de alta parte exista mecanisme de reglare a productiei ca sa nu avem criza de supraproductie sau de subproductie. Vreau sa fac aceasta precizare deoarece este un volum urias de munca. Eu am cel putin trei interlocutori de baza la Bruxelles, trei comisari europeni la care raportez ceea ce se intampla in Romania, in timp ce sunt alte ministere care raportau doar unui singur comisar. In al doilea rand, anul 2004 fiind un an electoral, iar in agricultura in afara de capitolul de negociere, Capitolul 7, negociat de vechea putere, as putea spune ca nu s-a facut aproape nimic din ceea trebuia facut – adica masuri ferme unele chiar nepopulare, cum ar fi reforma structurala. In domeniul Agentiilor de Plati – care inseamna pregatirea pentru absorbtia fondurilor era doar un birou constituit. Nici macar acele ortofotoplanuri nu au fost facute si a trebuit sa le facem noi in 2005. In domeniul sanitar veterinar erau foarte multe ramaneri in urma, in sensul ca am mostenit un scandal, care se afla in justitie, legat de identificarea animalelor. De asemenea, tot in acest domeniu nu s-a facut nimic pentru inchiderea unitatilor de procesare, pentru ca erau masuri nepopulare. Din acest punct de vedere a trebuit sa pregatim foarte multa legislatie pe actiunile de ecarisaj, colectare a cadavrelor, a deseurilor de origine animala. Tot in acest domeniu, o serie de boli, cum ar fi pesta porcina, au ramas sa fie rezolvate in mandatul nostru. Ne-am concentrat si am facut printr-un volum de munca supraomenesc progrese uriase – recunoscute de altfel de comisarul Fischer Bohl – chiar daca in toamna lui 2005 inregistram sase stegulete rosii la capitolul agricultura din 12 in total. Patru stegulete erau pe probleme veterinare – Autoritatea Sanitar Veterinara fiind preluata in coordonare la jumatatea anului trecut – dar si in aceste conditii a trebuit sa ne organizam si am facut progrese. Consider ca majoritatea problemelor nu erau facute fie din lipsa de legislatie fie din lipsa de fonduri, dar noi am aprobat legislatia in 2005 in toate directiile dar si bugetul pentru 2006, inca in decembrie 2005. Acum am intrat in linie dreapta si suntem pregatiti efectiv sa nu avem probleme legate de agricultura. Consider ca noi am facut tot ceea ce ne-am angajat ca vom face in calendarul de integrare. Astfel, am angajat in agentia de plati directe, din 5.000 de oameni circa 3.600, care urmeaza in prezent un proces de specializare, de instruire. In cele 210 centre locale se fac plati directe, deocamdata din platile nationale ca sa se poate acomoda cu ceea ce urmeaza din 2007. Aici mai avem de angajat in lunile urmatoare inca 1.400 de oameni. In prezent, majoritate angajatilor lucreaza in teren. Noi am facut deja fotografiile din avion, am facut si inregistrarile in registrul fermelor si se pare ca suntem tara cu cel mai mare numar de ferme posibil la plata, circa 1,4 milioane in prezent, dar estimam sa depasim 1,5 milioane ferme. UE are in intregimea ei 9,8 milioane de fermieri la plata. Romania vine cu 1,5 milioane la care se mai adauga cateva sute de mii platile de dezvoltare rurala, deci este posibil sa ajungem la doua milioane de clienti prin cele de doua agentii de plati. Romania va avea aproape 20 la suta din numarul total de fermieri la plata din UE, dar e drept cu suprafete medii mult mai mici decat in UE. In ceea ce priveste a doua agentie de plati – APDRP – pe care am transformat-o din Agentia Sapard, a avut 400 de oameni, iar acum are 900, dar pana la finele anului va avea 1.200 de angajati. Am infiintat, de asemenea, puncte de lucru in toate judetele din Romania, desi Agentia Sapard era organizata pe opt zone, pentru ca avem interesul sa acceleram absorbtia fondurilor Sapard.

– Care sunt ingrijorarile in acest moment?

– Oficialii europeni nu ne-au reprosat nimic. Si celelalte tari, cu sase luni inainte de integrare – Ungaria Cehia – aveau acele stegulete rosii, care nu sanctioneaza nemunca, ci cat mai ai de munca pana la sfarsitul anului. Noi acum avem de corelat ceea ce au declarat oamenii cu ceea ce a rezultat din zborurile din avion in privinta suprafetelor, iar aceasta verificare la 1,5 milioane de fermieri precum si lipsa cadastrului ne ingreuneaza pentru ca vom avea un volum imens de munca. In prezent, circa 3.000 de oameni lucreaza la aceasta faza de verificare. De asemenea, pregatim si acreditarea acestor agentii de plati desi acreditarea se face partial pe masurile pe care le-am pregatit deja. La sfarsitul acestui an vom avea finalizate mecanismele de interventie pe piata – acum avem doar la vinuri -, dar sunt pregatite deja mecanismele comerciale: certificatele de import-export, de garantie. In ceea ce priveste platile directe pentru tarani, acestea vor incepe anul viitor, in aprilie-mai, chiar daca vor mai fi de corectat anumite situatii in teren, in primul trimestru al anului 2007, lucru facut si alte tari. Cu toate acestea, sunt convins ca acreditarea acestor agentii va veni pana la sfarsitul acestui an, desi aici exista ingrijorari la Bruxelles. Am mai precizat si vreau sa o mai fac inca odata ca agricultura nu va constitui o piedica in calea integrarii. Drept dovada sunt tot mai multe voci care spun ca Romania si-a facut temele si daca se spune acest lucru este si datorita agriculturii, chiar daca mai avem inca de lucru. De asemenea, as vrea sa se precizez ca nu avem o concurenta intre ministerele care au sau nu stegulete. E foarte bine ca nu se mai activeaza clauza de salvgardare. Dar daca ar fi sa se faca un clasament in functie de stegulete trebuie sa se tina seama si de volumul imens de munca. Agricultura nu va periclita integrarea la termen, din contra consider ca am ajutat enorm.

– Cum va arata agricultura la raportul din 16 mai?

– Sunt convins ca vom mai avea stegulete rosii pe agricultura dar acestea nu ne pot trage inapoi. Daca Bruxelles-ul isi mentine ingrijorarile in continuare pe Agentia de Plati, ca inca mai exista un volum mare de munca e posibil ca acestea sa se numeasca stegulete rosii. Capitolul agricultura ar putea avea doua stegulete, pe acest sistem de verificare a parcelelor dar si pe ecarisaj, desi nu exista motive sa fim taxati cu stegulete pe acest domeniu pentru ca am dat legislatie, am organizat licitatie internationala sau semnat contractele cu cei care au castigat licitatiile. Nu pot sa stiu inca suta la suta cum va arata raportul, dar e posibil sa fie mai putine ca in raportul din octombrie. Totusi, ca o noutate in raportul de tara, cred ca vor fi recunoscute progresele din sectorul sanitar-veterinar. Romania este recunoscuta cu progresele cele mai mari din capitolele pe care eu le coordonez si aici a contat modul cum ne-am comportat in gripa aviara dar si faptul ca am rezolvat problemele legate de identificarea animalelor, de infiintarea PIF-urilor. De asemenea, s-au inchis acele unitati din industria alimentara, din categoria D, care nu corespuns, dar si masurile radicale in ceea ce priveste combaterea pestei sau a altor boli la animale. Bruxelles-ul a fost foarte multumit si a apreciat efortul Romaniei. Sunt convins ca toate aceste aprecieri se vor regasi in raportul de tara De asemenea, absorbtia fondurilor Saparad care nu era o conditie esentiala, a crescut in ultimele luni fata de 2004 si cred ca in raport se vor regasi toate acestea.

– Agricultura Romaniei va face fata concurentei dupa integrare?

– Facem eforturi mari ca Agentia de Plati sa functioneze si taranii sa poata castiga prin integrare. Am inceput o ofensiva a tuturor structurilor din teritoriu cerandu-le sa meraga in toate comunele din Romania si sa prezinte toate elementele noi legate de integarare. Daca ne gandim la pregatirea agriculturii si a satului romanesc nu pot sa spun ca sunt pregatite, dar este declansat procesul. Pe noi ne intereseaza sa ii invatam sa isi faca proiecte si am inceput cu acest program Fermierul, care va continua si anii viitori. Am inceput, de asemenea, programe de instruire a taranilor in special pe problema rentei viagere. Comasarea si reforma structurala cred ca se va impune pentru ca nu vom rezista in structura actuala si de aceea am venit cu un sprijin pentru cei in varsta ca sa dea terenurile tinerilor. Toate aceste masuri ajuta la reforma structurala pentru intrarea in UE. Procesul este declansat, iar noi trebuie sa ne tinem de el, numai asa intrarea in UE va insemna mai multi investitori straini, dar si romani care se pot apuca de treaba pentru ca le-am creat conditii pentru intrarea pe piata europeana. Unele voci spun ca poate fi o invazie de produse agricole din afara, dar si invers este valabil, pentru ca Romania are potential agricol mare, forta ieftina de munca, bine pregatita in agricultura si putem concura pe piata din vest. Eu cred in egala masura ca si fermierul de acolo trebuie sa isi puna problema pentru ca avem produse de calitate, multe produse bio pe care le putem produce.

– Avem produse multe, bune, de calitate, dar stim sa le vindem in afara?

– Aici mai avem multe de facut. Concomitent cu sprijinirea infiintarii fermierilor, pentru ca ei trebuie sa fie veriga pe care trebuie sa o ajutam, sa o educam ca sa iasa in afara. Am inceput sa sprijinim organizarea pietei, sa stimulam grupurile de producatori. Legea cooperatiei, fondurile pe care noi le-am pregatit pentru legumicultori, asociatii profesionale sunt fonduri care au menirea de a-i organiza sa iasa pe piata. Sunt fonduri care au menirea de a-i organiza sa iasa in piata, iar de la anul avem si mai multe fonduri, inclusiv de la UE.

– Sunteti multumiti de ceea ce ati facut de cand ati preluat mandatul?

– Sunt multumit in cea mai mare parte pentru ca sunt unul din autorii proiectelor de reforma funciara impreuna cu colegii din Guvern. Procesul de comasare benevola a terenurilor pe renta viagera care s-a declansat si da semne bune, programul Fermierul si stimularea celor tineri care doresc sa se apuce de investitii in agricultura, in ferme, in unitati de procesare, in servicii neagricole sunt doar cateva programe care au demarat bine si sunt multumit. Unde mai avem mult de muncit – la situatia cadastrului – una dintre probleme pe care va trebui sa o rezolvam si care este in programul de Guvernare, adica introducerea cadastrului general unic in Romania. In domeniul agriculturii am nevoie de cadastru, si cu toate ca am prins ceva fonduri in acest an, sunt insuficiente din cauza cheltuielilor mari pe care le-am avut cu inundatiile si in alte domenii. Ministerul Agriculturii este direct interesat ca taranul roman sa poata sa isi intabuleze cat mai repede terenurile si sa gasim o solutie prin care sa nu plateasca atat de mult chetuielile cu intabularea. As fi dorit ca organizarea pietei sa mearga mai repede si sa facem mai mult pentru imbunatatirea climatului bancar in agricultura, pentru atragerea bancilor in mediul rural. Trebuie sa dam drumul la casele de credit rural ca banci populare, pentru ca prea putine banci comerciale vin sa finanteze sectorul agricol. Aceasta lege va intra in Parlament in dezbatere pentru ca intentionam sa intre in functiune in acest an.

– Ati avut parte de inundatii si gripa, sumele cheltuite unde ar fi putut fi orientate?

– Guvernul a cheltuit cu gripa aviara in jur de 20-22 milioane euro, iar agricultura a dat taranilor despagubiri de 110 miliarde lei vechi pentru pasarile sacrificate, iar ANSVSA a mai cheltuit inca 200 miliarde lei vechi in sapte luni de lupta impotriva gripei, alaturi de alte ministere. Pe inundatii, anul trecut, am dat taranilor peste 1.000 de miliarde lei, iar anul acesta facem evaluari in privinta pagubelor – care, desi sunt mult mai mici fata de nivelul anului trecut, vor fi alocate fonduri in aceasta directie. Banii puteau fi folositi pentru finantarea fermelor, a grupurilor de producatori, organizarii pietelor, in domeniul carnii, laptelui, legumelor, dar si in cel al cadastrului.

– Cum estimati ca vor arata productiile agricole in acest an?

– Avem in prezent o intarziere in privinta intrarii in vegetatie a unor culturi, pentru ca timpul a fost intarziat, in medie, cu o luna, inclusiv araturile de primavara, care au intarziat foarte mult din cauza timpului ploios din aceasta primavara. Eu sper sa recuperam acest timp si sa intram in normal. Nu cred ca va fi o criza la anumite productii, nici la grau, intrucat doar 22.000 hectare din zonele inundate au fost afectate. Este o suprafata nesemnificativa la suprafata totala de aproape doua milioane hectare cultivate cu grau.

– Care estimati ca va fi contributia agriculturii in PIB?

– Nu vreau sa ma pronunt pentru ca anul acesta totul este sub semnul vremii nefavorabile, cum s-a intamplat si anul trecut cand aceasta a scazut cu circa 3 procente din cauza inundatiilor si a vremii nefavorabile. Anul trecut pagubele la productiile agricole au fost nu numai cantitative, ci si calitative. Prognozele arata ca vor fi ani ploiosi si de aceea nu pot sa stiu, dar speram sa nu avem probleme majore.