manescu_rares.jpgContinuarea programului de anvelopare a blocurilor, problema câinilor fără stăpân, crearea de noi locuri de parcare şi toaletarea arborilor, pentru care Primăria sectorului 6 a primit nu mai puţin de 20.000 de cereri, sunt principalele probleme cu care se confruntă primarul Rareş Mănescu.

Edilul vorbeşte, într-un interviu acordat Agerpres, despre ce îşi doreşte să facă şi ce poate realiza, având în vedere bugetul administraţiei locale pe acest an, despre demararea lucrărilor la Centrul Cultural European din zona Favorit, unde un centru multifuncţional va lua locul fostului cinematograf, dar şi despre linia de metrou Drumul Taberei.

Mănescu spune că, în acest an, bugetul local nu poate suporta finanţarea construcţiei de locuinţe sociale, dar odată cu finalizarea PUZ-ului sectorului 6 vor fi deblocate procedurile pentru investiţii şi construcţii noi. În ceea ce priveşte regionalizarea primarul se îndoieşte că aceasta s-ar putea pune în aplicare de la 1 ianuarie 2014 şi susţine că înfiinţarea Asociaţiei primarilor din Bucureşti poate duce la proiecte dezvoltate în parteneriat, între sectoare.

– La aproape un an de la preluarea mandatului, care credeţi că sunt principalele trei probleme cu care se confruntă locuitorii sectorului 6 şi cum vedeţi rezolvarea acestora?

– Îmi este greu să spun că sunt doar trei probleme. În cele 10 luni de mandat este evident că situaţia câinilor comunitari este una foarte presantă şi ne străduim să o rezolvăm. Subliniez şi de această dată că orice formă de rezolvare necesită o colaborare cât mai strânsă cu Primăria Capitalei şi cu celelalte primării de sector, ţinând cont de numărul mare al animalelor şi de migraţia lor. O altă temă larg răspândită între membrii comunităţii sectorului 6 o constituie continuarea anvelopării blocurilor. Am constatat că la blocurile care au beneficiat de anvelopare există economii clare în ceea ce priveşte facturile la întreţinere. Deci, aşa cum am promis în campanie şi la începerea mandatului, continuăm reabilitarea şi vom accelera ritmul ei. Din păcate, situaţia financiară actuală a instituţiei nu ne-a permis să conferim programului un ritm atât de alert pe cât ne-am fi dorit, dar avem timp şi găsim soluţii pentru a continua acest program. Din nefericire nu a fost foarte clar cum trebuie să lucrăm. Până acum reabilitarea s-a făcut gratuit. Anul trecut Guvernul a adoptat Ordonanţa 63, la recomandarea Comisiei Europene, care instituie necesitatea participării beneficiarilor direcţi ai reabilitării cu o cotă parte din cheltuieli. Vrem să evităm această cotă parte şi căutăm soluţii ca asociaţiile să nu plătească. Legal este aproape imposibil ca asociaţiile să fie scutite în întregime de plata unei cote din costuri.

– Credeţi că ar trebui modificată legislaţia în acest sens?

– Nu vreau să vorbesc de problemele Guvernului, încerc să vorbesc doar de problemele mele. Sigur, fac lobby-ul de rigoare şi fiecare primar îşi face propriul lobby.

– Sunt primari care au anunţat că vor face în continuare gratuit reabilitarea termică.

– Nu îmi este greu să anunţ că fac gratis reabilitarea, dar vreau să fiu sincer şi trebuie să fiu onest cu oamenii care mi-au acordat încrederea lor. E uşor să spun că fac gratis, dar cum? Încă plătim lucrările care sunt executate în cadrul programului de reabilitare care se află acum în desfăşurare, le vom termina pe acestea şi apoi începem altele.

„Unul dintre obiectivele mele a fost să închei ceea ce este început”

– Anul acesta începeţi proiecte noi?

– În primul rând trebuie terminate cele începute. Unul dintre obiectivele mele a fost să închei ceea ce este început, fie că e vorba de blocuri, şcoli, grădiniţe sau parcuri. Sigur, am demarat şi proiecte de amploare. Reamenajarea Parcului Drumul Taberei a început. Vorbim de două zone mari, în Militari şi în Drumul Taberei. Mă refer aici la reabilitarea sistemului rutier, trotuarelor, aleilor şi la punerea în funcţiune a unui sistem de monitorizare. Legat de reabilitarea termică, se lucrează la 97 de blocuri. Prin contractul vechi pe care noi l-am preluat, mai avem un număr de 30 – 40 de blocuri a căror execuţie depinde de finanţare. Îmi e greu să spun că fac 15, 18 sau 23 de blocuri, că încep de la 3 sau de la 8 iulie. Nu se poate spune aşa. Este un sistem complicat, abia când închei ceva, când toate lucrurile sunt puse la punct, poţi fi sigur că ai toate datele necesare pentru a începe, cum se cuvine, ceva nou.

– O a treia problemă care ar fi?

– Locurile de parcare trebuie tratate în paralel cu spaţiile verzi, pentru că aici părerile sunt împărţite. Suprafaţa sectorului 6 nu poate fi mărită, este un dat. Au venit diverse societăţi care mi-au propus să iau din grădinile blocurilor, din spaţiile verzi câte 2-3 m pentru a amenaja parcări, dar nu se poate că nu sunt de acord toţi. O altă problemă, apropo de spaţiile verzi, este toaletarea copacilor. Am ajuns să avem 20.000 de cereri pentru toaletare şi am reuşit să rezolvăm 16.000. Sunt necesare aceste toaletări pentru că sunt cartiere cu o vechime de 50 de ani şi copacii sunt îmbătrâniţi, cu multe crengi uscate care trebuie tăiate, toaletate, pentru că altfel se transformă în pericole publice. De asemenea, pieţele trebuie refăcute şi aici mă refer la cele pe care le avem noi în administrare. Vorbim de Piaţa Drumul Taberei 2, de Chilia Veche, pieţe pe care dorim să le modernizăm. Centrul Cultural European este un centru multifuncţional la care vor putea începe lucrările anul acesta. Pentru el avem alocaţi banii necesari pentru prima parte a proiectului, 3 – 4 milioane euro, şi intrăm în procedura de execuţie cât de curând.

– Când încep lucrările la Centrul Cultural European?

– Trebuie să respectăm o procedură legală. Urmează licitaţia de execuţie ce va fi lansată în luna mai, deci în următoarele luni pot începe lucrările.

– Cum menţineţi contactul cu cetăţenii?

– Procedeul de lucru este cel al audienţelor. Le ţin marţea şi membrii comunităţii vin cu probleme punctuale. Este util pentru noi şi, sperăm, la fel de util şi pentru cetăţeni. Cele mai multe probleme pe care cetăţenii le sesizează privesc spaţiile verzi care trebuie refăcute, dificultăţile pe care le întâmpină cu starea trotuarelor şi aleilor, reabilitarea sistemului rutier – fluidizarea traficului şi, bineînţeles, locuinţele sociale, care rămân o problemă. Cum am spus şi mai devreme, problemele sistemice nu pot fi rezolvate fără o cooperare eficientă cu Primăria Municipiului Bucureşti.

„Mă îndoiesc că regionalizarea se poate pune în aplicare de la 1 ianuarie 2014”

– La începutul lunii aprilie a fost înfiinţată Asociaţia primarilor de sector pentru îmbunătăţirea activităţii administrative a Bucureştiului. Ce proiecte de dezvoltare are sectorul 6 care pot fi făcute în colaborare cu celelalte sectoare ale Capitalei?

– Asociaţia a luat naştere în urma dificultăţilor pe care noi toţi, primarii sectoarelor Capitalei, le întâmpinăm în rezolvarea problemelor administrative cu care ne confruntăm zilnic. Este o asociaţie care are unic scop ajutarea locuitorilor Bucureştiului. Prin intermediul său ne-am propus să facilităm comunicarea şi conlucrarea tuturor instituţiilor administraţiei publice locale la nivelul Bucureştiului. Dacă unii au încercat să denatureze scopul asociaţiei, au greşit. Nu avem alt scop decât acela de a ne consulta, de a susţine proiectele utile bucureştenilor. Deocamdată nu avem creionat vreun proiect anume, dar a fost o consultare la nivelul Ministerului Dezvoltării în privinţa regionalizării, pentru stabilirea unui punct de vedere comun şi ulterior vom vedea ce probleme apar. În momentul de faţă a fost pus în discuţie un proiect comun pentru sistemul de canalizare din cartierul Giuleşti-Sârbi şi oriunde apar probleme am putea dezvolta proiecte comune.

– În ce stadiu este proiectul Giuleşti – Sârbi?

– Este finalizat. A durat mult demararea lui, de prin anii 1996 – 2000.

– La şedinţa de constituire a Asociaţiei primarilor de sector s-a arătat că, în cazul în care regionalizarea va implica desfiinţarea sectoarelor, veţi organiza un referendum pentru ca cetăţenii să îşi spună opinia. Cum vedeţi dvs. regionalizarea în ceea ce priveşte Bucureştiul şi ce efecte credeţi că ar putea avea aceasta asupra sectoarelor Capitalei?

– Nu pot să mă pronunţ eu. Asta stabileşte Guvernul. Dacă vor fi modificări şi dacă este necesar pentru noua lege a regionalizării, în mod cert va fi nevoie de o consultare. Sunt de acord să pun în aplicare deciziile Guvernului. Nu îmi depăşesc atribuţiile, dacă voi fi ministru voi vorbi în calitate de ministru, acum vorbesc în calitate de primar.

– În calitate de primar, cum vedeţi acest referendum, dacă Guvernul propune desfiinţarea sectoarelor?

– Sintagma de regionalizare înseamnă şi descentralizare. Autonomia este relativă, pentru că Primăria sectorului 6 are în anumite domenii autonomie, în altele însă aceasta lipseşte. Suntem când unitate administrativă, când subunitate. Bun, dar apare întrebarea: ca primar, poţi gestiona vieţile a două milioane de oameni care trăiesc laolaltă? Sunt pentru păstrarea alegerilor locale, chiar dacă acest lucru presupune încă o luptă electorală şi un proces puţin mai dificil, dar primarul astfel ales are o greutate mai mare, fiind legitimat de cetăţeni. Oricum, mă îndoiesc serios că regionalizarea se poate pune în aplicare de la 1 ianuarie 2014.

„Bugetul local actual nu poate suporta construcţia de locuinţe”

– În campania electorală pentru alegerile locale de anul trecut aţi anunţat mai multe proiecte. În ce stadiu se află ele la acest moment?

– Spitalul pe care l-am anunţat este în atenţia noastră, dar neavând statutul clar al terenului nu putem demara toate procedurile de care avem nevoie. Avem nevoie de aprobarea PUZ-ului sectorului 6, care ne ajută foarte mult. Mai precis, fără el nu putem iniţia niciun fel de acţiune. PUZ-ul pot să vă spun că este finalizat şi îl vom supune aprobării CGMB în luna mai. Problema câinilor se rezolvă prin parteneriatele cu ONG-urile din domeniul protecţiei animalelor, încercăm să modernizăm adăpostul nostru care este totuşi insuficient. Locurile de parcare sunt insuficiente, am discutat cu mai mulţi reprezentanţi ai unor companii pentru dezvoltarea unor parteneriate public-private, însă ei nu s-au arătat interesaţi câtă vreme proiectele necesită investiţii mari care nu se amortizează. Am început să lucrăm la smart-parkinguri în Drumul Taberei şi Militari, unde au fost montate şase baterii. Sunt 72 de locuri şi nu rezolvă problema în sine, dar încercăm. Este greu în cartiere să faci parcări subterane, deoarece sub pământ se află foarte multe reţele edilitare.

– Aveţi în vedere construcţia de creşe şi de grădiniţe? Dar de locuinţe?

– În acest an se vor extinde trei creşe şi Grădiniţa 142 va fi finalizată. De asemenea, se încheie lucrarea Companiei Naţionale de Investiţii la încă o sală de sport şi până în vară va fi gata a doua sală de sport. Pentru construcţia de locuinţe nu avem fonduri alocate, ne-am concentrat pe continuarea programului de reabilitare. Deocamdată depindem de locuinţele trimise de către Primăria Generală, care sunt departe de a fi numeroase.

– Ce le spuneţi tinerilor care au depus cereri la Primărie pentru a obţine o locuinţă?

– Nu mai pot depune dosare pentru locuinţele ANL. Sunt câteva mii de cereri de case. ANL nu le mai primeşte atâta timp cât nu există la nivel naţional un proiect în desfăşurare. Nu poţi să primeşti cereri că nu mai ai bază legală. Să le spun că le fac case nu pot. Se pot primi cereri doar pe Legea 114. Nu avem teren în patrimoniu şi nu putem anunţa că se va construi ceva. În schimb, facem cadastre pentru terenurile ADP-ului şi încercăm să găsim soluţii în parteneriat public-privat pentru locuinţe sociale. Nu aş spune că avem un proiect, e mult spus, dar avem voinţa administrativă. Să ştiţi că unii investitori au venit entuziasmaţi, facem parteneriat: îmi dai un teren, eu construiesc un bloc şi din bloc 1/3 dăm pentru locuinţe sociale. Mai apoi însă au reflectat şi au constatat că nu le convine. Bugetul local actual nu poate suporta construcţia de locuinţe.

– Care este stadiul lucrărilor la linia de metrou Drumul Taberei şi ce alte facilităţi aveţi în vedere pentru descongestionarea circulaţiei din cartierele Drumul Taberei şi Militari?

– Este proiectul Ministerului Transportului şi prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al sectorului 6 sunt noi variante. Din momentul în care acest plan va fi votat, garantez că dezvoltarea urbanistică a sectorului va deveni evidentă. Sunt mulţi care aşteaptă acest plan. PUZ-ul va debloca traficul, circulaţia, dar mai cu seamă investiţiile şi construcţiile noi. Aceste construcţii sunt utile pentru că aduc fonduri la bugetul local şi creează noi locuri de muncă. Vorbim de exploatarea unor terenuri, de amenajarea zonelor respective. Unde construieşti faci un spaţiu verde, cureţi zona, faci parcări, umanizezi locul.

– Care este firma de salubrizare agreată de administraţia locală pentru curăţenia străzilor şi ce valoare are contractul încheiat pentru anul 2013?

– Licitaţiile pentru aceste firme sunt organizate de către CGMB şi ca primar de sector eu trebuie să urmăresc să se facă curăţenie şi să fac plăţile către operatorul de salubritate. Nu sunt mulţumit în totalitate de curăţenia din sector, dar trebuie să respect contractul. Acesta este semnat încă din anul 1999, fiind prelungit cu acte adiţionale. Trebuie organizată o nouă licitaţie pentru a fi curăţenie şi CGMB are atribuţii în acest domeniu, dacă operatorul nu poate să-şi ducă la îndeplinire sarcinile. CGMB face licitaţia şi noi, primăria de sector, plătim. În cazul în care lucrurile nu sunt în ordine penalizăm, aplicăm sancţiuni. Se plăteşte doar ce se face.

– Pe ce veţi pune accentul în perioada următoare? Ce investiţii se impun urgent?

– Domeniile principale de acţiune, în ceea ce priveşte investiţiile, sunt curăţenia, amenajarea spaţiilor verzi şi anveloparea blocurilor de locuinţe şi câinii comunitari. După cum v-am spus, am demarat şi proiecte mai ample, Parcul Drumul Taberei şi Centrul Cultural European. Nu vom ignora nici problemele presante, mai punctuale: plombarea străzilor, reparaţiile, siguranţa cetăţenilor.

– Cum colaboraţi cu primarul general al Capitalei?

– Am o relaţie bună, când am nevoie de edilul-şef îl găsesc. AGERPRES