Aproximativ 400 de spaţii abandonate – clădiri sau centre în aer liber – au potenţial de a fi reconvertite şi transformate în centre urbane atractive pentru cetăţeni, au susţinut mai mulţi participanţi la o dezbatere privind regenerarea urbană, organizată pe 22 octombrie de Institutul pentru Politici Publice, la care au luat parte arhitecţi, urbanişti, tineri lideri de ONG-uri. Potrivit acestora, există alternative la proiectele imobiliare localizate pe terenurile acestor spaţii, cu consecinţe benefice pentru revigorarea spiritului comunitar.

Ce facem noi prin proiectul nostru, care se numeşte ‘Identitate culturală urbană – aportul tinerei generaţii în procesul de revitalizare urbană a Municipiului Bucureşti’, este să creăm punţi de legătură şi comunicare între generaţia tânără din Bucureşti şi administraţia locală, care are mare parte din spaţiile publice care nu sunt transformate, dar care au potenţial de a se transforma în manieră creativă şi de a le creşte interesul faţă de implicarea pe care o pot avea în ceea ce înseamnă regenerare urbană în Bucureşti. (…) Noi ne dorim ca prin acest proiect să reuşim să creăm o colaborare şi o linie de comunicare între tinerii care au idei creative şi care pot să îşi aducă contribuţia la această regenerare şi administraţia care are în proprietate aceste spaţii„, a afirmat coordonatorul de programe în cadrul IPP, Oana Stanca.

Ea a spus că Bucureştiul deţine un patrimoniu industrial semnificativ nu numai prin dimensiune, dar şi având în vedere faptul că o mare parte din aceste spaţii sunt clasate ca monumente. „În Bucureşti, ARCUB are o listă de 400 (n.r. – spaţii) care există în cartierele bucureştene, dar 56 ei le-au găsit ca fiind de importanţă pentru Bucureşti. Noi am încercat să găsim 25 fiind cele mai importante pe care le vedem noi şi asupra cărora administraţia locală şi centrală poate influenţa acest proces de regenerare”, a afirmat Stanca.

Oana Stanca a dat ca exemplu de clădiri care ar putea fi regenerate Amfiteatrul Tineretului, Fabrica de Bere Griviţa, Fabrica de Bere Rahova, Hala Laminor, care face parte dintr-un complex mai amplu – Uzinele Malaxa.

Urbanistul Iulian Canov a arătat că este mult mai ieftin să se regenereze decât să se dărâme şi apoi să se construiască şi a subliniat faptul că acest proces este „mult mai prietenos” cu mediul înconjurător.

Dezbaterea de luni s-a desfăşurat cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti, în cadrul proiectului „Identitate culturală urbană – aportul tinerei generaţii în procesul de revitalizare urbană a Municipiului Bucureşti”, derulat în perioada august – noiembrie 2017.

Proiectul cultural este finanţat în cadrul Programului cultural ”Bucureşti – Oraş participativ” de către Primăria Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti – ARCUB. AGERPRES