Despre etică și servirea societății, la Forumul Oamenilor de Afaceri din Rotary

rotary.jpg“Etica în societatea românească”, cu aspectele și provocările ei în principalele domenii de activitate ale secolului XXI (mediul de afaceri, medicina contemporană, justiție, management, cultură, educație și cercetare) a fost tema întâlnirii Oamenilor de Afaceri din Rotary, aparținând Districtului 2241: România și Republica Moldova. Evenimentul desfășurat în perioada 14-15 noiembrie 2014, la Hotel Intercontinental, Bucuresti, a stat sub deviza Anului Rotarian 2014-2015 – “Aprinde lumina Rotary” (Light up Rotary).

Guvernatorul Petrișor Diculescu le-a reamintit celor prezenți, în cuvântul său de deschidere, că filosofia ce definește activitatea clubului, încă de la înființarea lui, este “servirea celorlalți mai presus de sine, cultivarea conceptului de prietenie și întreprinderea de acțiuni cu accente altruiste”. Potrivit lui Diculescu, în contextul actual, în care “a face bani” a devenit obiectivul primordial al oamenilor de afaceri, membrilor rotarieni le revine o mare responsabilitate: restabilirea conduitei etice în afaceri, prin promovarea celor mai înalte standarde morale, în mediul în care activează.

Președinte fondator al Rotary Club (RC) Reghin, Mircea Oltean, a prezentat povestea de succes a afacerii sale, Irum REGHIN: de la o mică afacere de familie, la o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro, cu 500 de angajați.

La rândul său, Marian Mocan (Expert Consulting), membru al RC Timișoara, a prezentat structura alocărilor financiare și axele prioritare ale Programului Operațional Regional pentru următorii șase ani, precum și posibilitatea accesării Fondurilor Structurale, în ciclul financiar 2014-2020. Printre principalele direcții vizate de dezvoltarea regională, în viitorul apropiat, se numără: cercetarea și dezvoltarea tehnologică, tehnologia informațiilor și a telecomunicațiilor, Programul Operațional “Capital Uman 2014-2020”, Programul de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

În contextul actual de business, în care câștigul nemeritat a devenit obiectivul multor întreprinzători, avocatul Ciprian Portnoi (Portnoi, Tudor&Associates) a prezentat audienței cazuri reale, prin care asociați ai unor companii și-au pierdut drepturile, prin intervenția ilicită a unor terțe persoane, devenite falși asociați, ca urmare a unei majorări de capital social. Potrivit lui Portnoi, aceste cazuri reprezintă o urmare a sistemului de lucru netransparent, impus de Registrul Comerțului, modificările operate nefiind notificate tuturor celor implicați.

Mai mulți reprezentanți de seamă ai mediului de afaceri au abordat în dezbateri conceptul de UMANager, un proiect de susținere a eticii în afaceri și de creștere a gradului de încredere a tinerilor întreprinzători în parteneri și în mediul de afaceri autohton. Acest concepteste în strânsă legătura cufilosofia rotariană, bazată pe altruism și generozitate față de cei din jur.

Președintele Fondator al Rețelei Private de Sănătate Regina Maria, Wargha Enayati, născut în Germania și absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, și-a prezentat, în cadrul evenimentului, activitatea în cei peste 30 de ani petrecuți în România. Climatul favorabil de aici și oamenii pe care i-a întâlnit l-au determinat să rămână în România, să dezvolte o afacere de succes și să înființeze Fundația Regina Maria, ale cărei proiecte se adresează persoanelor aflate în dificultate.

Președintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, fost sportiv de performanță, a povestit despre experiența succesului său în România, subliniind că “un rezultat, fără respectarea regulilor, nu are valoare, lucru valabil și pentru mediul de Afaceri”. “Succesul nu înseamnă compromiterea valorilor interioare”, a mai arătat președintele Raiffeisen Bank.

Silviu Hotoran (GKTI Semper Human)a vorbit despreo nouă viziune asupra competenței în afaceri și nu numai: “Nu e suficient să fii competent, importantă este atitudinea față de noi înșine”. Problemele sunt, de fapt, potrivit lui Hotoran, o oportunitate, iar valoarea fundamentală ce ar trebui să ne definească acțiunile este “to care”, “a-ți păsa de cei din jur”.

Vicepreședintele executiv pentru divizia Global Banking Services (GBS) a UniCredit Țiriac Bank, Septimiu Postelnicu, a arătat că, după o experiență intrenațională vastă (Italia, Germania, Canada), a redescoperit sensul generozității și modul în care fiecare dintre noi se poate implica în societate. Postelnicu a povestit că, odată întors în România,a redescoperit o țară cu o rezervă uriașă de capacități, în stare latentă.

Directorul general al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, Valentin Mureșan, a vorbit despre cele cinci stadii ale evoluției morale în companii. Potrivit lui Mureșan, reforma morală este absentă în România, nu există un obiectiv guvernamental explicit în acest sens, iar bugetul alocat acestei reforme este nul, ceea ce face ca rezultatele să lipsească cu desăvârșire. În pus, starea eticii aplicate în România este precară, problemele de etică fiind considerate marginale și neimportante, comparativ cu celelalte probleme dintr-o companie. În opinia directorului general al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată,un prim obiectiv pentru implementarea acestei reforme morale ar fi crearea unei infrastructuri etice în instituții, impunerea unui ansamblu de instrumente etice, pentru asigurarea unui management eficient al structurilor morale. Acest program etic ar trebui să conțină standarde, principii etice explicite, aplicabile tuturor domeniilor de activitate, cu strategii bine definite de diagnoză, obiective, monitorizare, raportări periodice asupra evoluției programului, buget alocat.

Problemele controversate ale eticii în medicina contemporană au fost prezentate și de Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne, precum și de Vasile Ciubotaru, medic neurochirurg. Potrivit acestuia din urmă, “medicina, o combinație de știință și de artă, coboară din Olimp”, ca urmare a dezvoltării tehnologice accelerate, a influenței negative pe care mass-media o are, prin căutarea de senzațional la orice pas, precum și prin cuantificarea costurilor de îngrijire, mai presus de binele pacientului.

Judecătorulde la Curtea de Apel București, Marioara Arhip,a dat o definiție a eticii, așa cum este aceasta percepută de Justiție: “Relația etic-juridic funționează tantologic, exercițiul juridic fiind oaplicare a eticii. Etica în Justiție este indispensabiă pentru existența unui corp de magistrați care să întărească încrederea populației în această instituție, în care decizile sunt luate de oameni, prin urmare un judecător trebuie să privească o situație fără ură și fără părtinire.”

Guvernatorul Districtului Rotary 1870, Joachim Reuter, a prezentattestul rotarian, format din patru întrebări, bază a oricărei reforme etice: “Este acesta adevărul?”,”Este corect față de toţi cei implicaţi?”, “Va genera bunăvoinţă și prietenie?”,”Va fi benefic pentru toţi cei implicaţi?”. Reuter a adus în prim-plan exemplul rotarianului Herbert J.Taylor, a cărui companie de aluminiu era în pragul falimentului, dar, prin impunerea unui cod etic de conduită pentru angajați, furnizori, colaboratori, și prin testul celor patru întrebări, compania a fost, în cele din urmă, salvată.

Ce este Rotary

Rotary este o organizaţie mondială, înființată în Chicago, în anul 1905, la iniţiativa lui Paul Harris. Numele acestei organizații derivă din practica de început a rotaţiei locaţiei întâlnirilor, între sediile membrilor clubului.

În prezent, rotarienii numără peste 1,2 milioane de reprezentanţi ai elitei profesionale, de afaceri și lideri ai comunităţilor locale. Membrii cluburilor Rotary oferă servicii umanitare și încurajează promovarea standardelor etice ridicate, în toate profesiile, ajutând la instaurarea păcii și înţelegerii în lume.

Rotary Club Bucureşti a fost înființat pe 8 aprilie 1929, iar pe 20 mai, în același an, a fost înregistrat de Rotary International. De peste un secol, rotarienii din întreaga lume se reunesc, în mod regulat, pentru a servi societatea, descoperind împreună bucuria de a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie.

Obiectivele Rotary

– cultivarea prieteniei, ca şansă de a servi comunitatea,

– standarde etice și profesionale înalte și înnobilarea profesiei fiecărui rotarian, deschizându-i şansa de a servi întregii societăţi,

– aplicarea idealului “a servi” în viața personală, socială și de afaceri a fiecărui rotarian,

– progresul înţelegerii internaţionale, al bunăvoinţei și al păcii, prin intermediul unei comunităţi mondiale de prieteni – profesionişti și oameni de afaceri, uniţi de idealul “a servi”.