Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea, vorbeşte într-un interviu acordat Agerpres despre proiectele din acest nou mandat, printre care şi mini-delta, o investiţie care „va aduce un plus de interes şi imagine oraşului”.
„Lângă clădirea Vămii vreau să înalţ un catarg de aproape 100 de metri, pe care să pun tricolorul României. Vreau să se vadă din orice punct al oraşului, dar şi din Ismail, Ucraina, iar noaptea să fie luminat. Cred că ar fi un punct interesant şi pentru cei care ajung la Tulcea pe navele de croazieră. (…) Da, eu am avut ideea cu semnalul luminos ‘Tulcea, te iubesc!’. Chiar îmi iubesc oraşul şi mă bucur că a devenit un punct de reper şi pentru vizitatori”, afirmă Constantin Hogea.
– Domnule primar, cum i-aţi convins anul trecut pe tulceni să vă voteze pentru a treia oară?
– Este extrem de onorant pentru mine girul cetăţenilor pentru al treilea mandat consecutiv şi cred că cei mai în măsură să vă răspundă sunt chiar locuitorii municipiului Tulcea. În opinia mea, toate schimbările petrecute din anul 2004 în oraş legate de investiţii, de eforturile Primăriei privind aspectele sociale, culturale, economice, de imagine au fost un motiv suficient de justificat pentru ca cetăţenii să spună că sunt de acord ca primarul Tulcei să îşi ducă mai departe proiectele începute.
– În timpul campaniei electorale de anul trecut menţionaţi trei proiecte importante pentru acest mandat – reabilitarea infrastructurii, preluarea în administrare a falezei, implicit repararea acesteia, şi mini-delta de la marginea oraşului. Care ar fi stadiul proiectului privind mini-delta, acesta fiind unul din proiectele importante pentru oraş?
– Acum un an, pentru acest proiect, într-o competiţie naţională la care au participat 30 de primării, Tulcea a primit marele premiu – „Primăria verde”. După foarte multe peripeţii instituţionale şi după contestaţii la tot felul de documente care au solicitat avizul anumitor organisme naţionale privind derularea licitaţiei, suntem în măsură să spunem acum că, la mijlocul lunii iunie, vom avea licitaţia pentru realizarea lui. Dacă nu vom avea contestaţii, este posibil ca la începutul lunii august să începem renaturarea polderului Zagăn, adică mini-delta de la marginea oraşului. Sper ca pe la mijlocul anului 2015 să putem prezenta această mini-deltă, investiţie care va aduce un plus de interes şi imagine oraşului.
– Contractul de finanţare a proiectului s-a semnat anul trecut. Care au fost cele mai mari dificultăţi întâmpinate până acum?
– Conform legii, orice procedură privind documentele de licitaţie, supervizarea din punct de vedere tehnic, monitorizarea de către organismele de specialitate, dirigenţia pe anumite faze ale proiectului trebuie aprobate de instituţii abilitate ale statului, iar dacă un agent economic se consideră nedreptăţit poate contesta. Rezolvarea acestor contestaţii necesită timp. Mai mult, am avut surpriza să constatăm că în interiorul aceleiaşi instituţii există persoane cu puncte de vedere diferite pe acelaşi subiect, chestiune cel puţin ciudată. Toate aceste formalităţi de contestaţii, răspunsuri, formulări şi reformulări au dus la amânarea licitaţiei, dar sper ca de acum lucrurile să intre în linie dreaptă.
„Cel târziu la mijlocul lui 2015 toată infrastructura oraşului afectată de lucrările din ultimii ani trebuie să poată fi utilizată”
– Despre stadiul lucrărilor de reabilitare a infrastructurii ce ne puteţi spune?
– Dacă vorbim de infrastructura de apă curentă, apă uzată, staţie de tratare, staţie de epurare, vorbim de implementarea master planului societăţii Aquaserv SA, în valoare de 120 milioane de euro, din care 80 de milioane sunt doar pentru municipiul Tulcea, finanţat de UE în urmă cu aproape trei ani. Proiectul vizează reabilitarea a 136 de străzi din municipiu, reabilitarea totală a reţelelor de apă şi apă uzată – în paranteză fie spus 80 de străzi nici măcar nu aveau reţele de canalizare. Se reabilitează staţia de tratare a apei brute şi staţia de epurare, lucrările la această ultimă staţie sperăm să se încheie la finele anului. Staţia de tratare va avea drept efect o stare de salubrizare a fluviului şi a deltei pentru că până acum apele reziduale erau vărsate direct în Dunăre cu o minimă procesare, iar de acum încolo această apă va avea încărcătură bacteriologică zero. Această investiţie este finalizată în proporţie de aproape 95%. Per total însă, master planul e finalizat în proporţie de 80%. Am convingerea că până la sfârşitul anului proiectul se va încheia, urmând să ne rămână readucerea la starea iniţială a străzilor care au suferit prin pozarea reţelelor de apă şi canalizare. Au fost lucrări complexe, de anvergură, care au creat disconfort tulcenilor şi din cauza firmelor, şi din cauza decontărilor de la bugetul UE, care au întârziat.
Ambiţia mea este ca anii 2013 şi 2014 să fie dedicaţi în special refacerii infrastructurii rutiere peste tot acolo unde s-a pozat infrastructura de apă şi canalizare, dar nu la nivel de plombe, ci de covor asfaltic, astfel încât cel târziu la mijlocul lui 2015 toată infrastructura oraşului afectată de lucrările din ultimii ani să poată fi utilizată, iar cetăţenii să fie mulţumiţi.
– De când sunteţi primar instituţia pe care o conduceţi a primit mai multe premii pentru proiecte verzi, însă unele proiecte la care aţi făcut referire nu s-au concretizat încă. Ce s-a întâmplat?
– La proiecte verzi putem trece ecologizarea polderului Zagăn, pentru care ni s-a acordat titlul „Oraşul reciclării” şi un premiu de 15.000 de euro pentru amenajarea unei zone eco de picnic. Punerea în practică a proiectului depinde acum de Eco-Rom Ambalaje şi cred că peste trei sau patru luni vom avea această zonă eco. La proiecte verzi poate fi trecută şi centrala în cogenerare, care, între noi fie vorba, nu poate fi susţinută financiar doar de municipalitate, pentru că este o investiţie extrem de consistentă. Combinatul Alum SA şi-a exprimat disponibilitatea pentru un asemenea proiect, dar între timp a apărut un alt agent economic care a venit cu o propunere de proiect, astfel încât costurile producerii agentului termic să fie mult diminuate şi la aceiaşi parametri de calitate. Nu am abandonat proiectul şi luna viitoare veţi vedea primul pas concret pentru realizarea acestuia. Şansele de punere în practică sunt de peste 80%.
În ceea ce priveşte centrala eoliană, aşa cum anticipam, ne lovim de aşa-zisa rezistenţă de sistem. Tot ce înseamnă energie electrică în zona noastră este capital privat şi orice variantă colaterală de producere a energiei electrice constat că le creează frisoane în ideea că pierd un client, care poate fi solvabil şi care varsă în conturile lor sume foarte mari. Aşa că intervin cu tot felul de solicitări imperative, unele în afara legii, sau cu tot felul de reaşezări privind metodologia, tocmai pentru a întârzia sau descuraja o instituţie publică într-un asemenea demers. Zilele acestea am aflat că cei de la Bucureşti, printr-o adresă, ne-au indus obligativitatea de a apela la serviciile lor pentru studiul de fezabilitate necesar montării centralei, în condiţiile în care noi am lansat pe SEAP licitaţia pentru proiect. Dacă nu ne supunem, nu vom primi avizul de funcţionare a acestei centrale. E regretabil că se întâmplă aşa ceva, dar vom găsi o soluţie până la urmă pentru că acest proiect poate diminua factura la energie electrică cu până la circa 40% din costul actual. În paralel, şi Aquaserv SA a început demersurile pentru un proiect similar, în contextul în care staţia de epurare va dubla factura de energie electrică.
– Care ar fi investiţiile urgente pentru oraşul Tulcea în momentul de faţă?
– Cele de infrastructură – străzi, trotuare, alei – şi reabilitarea falezei dacă vom găsi satisfacţia de a fi trecută în administrarea Consiliului Local al municipiului Tulcea, astfel încât să putem înainta un proiect de finanţare pentru reabilitare. Avem promisiuni, angajamente, dar aşteptăm fapte concrete. Acestea sunt investiţiile cele mai urgente şi reclamate de altfel de cetăţeni şi pe bună dreptate.
– Anveloparea blocurilor nu a fost una din promisiunile făcute în campania electorală. În ce condiţii ar deveni o prioritate acum?
– Am tratat această oportunitate ca o prioritate în mandatul trecut, având în vedere faptul că prin programul guvernamental au trecut prin această procedură circa 25 de blocuri de pe străzile Gării, Sahia şi Grădinari. Suntem în discuţii cu oficialii MDRT pentru a accesa un proiect similar de 6 milioane de euro, din care cofinanţarea Primăriei va fi de 2,5 milioane de euro, pentru blocurile turn de pe faleza oraşului. Sunt blocuri reper pentru cei care călătoresc pe Dunăre.
– Care este soluţia locală pentru problema câinilor comunitari?
– Deocamdată, societatea Servicii Publice SA are o problemă de gestionare a serviciului de ecarisaj, dar cred că suntem printre oraşele cu cele mai mici probleme legate de prezenţa „comunitarilor”. Vrem să mutăm adăpostul de la Agighiol mai aproape de oraş, pentru a diminua cheltuielile legate de această operaţiune, am găsit deja un loc, aşteptăm avizul pentru ca în maximum o lună Servicii Publice SA să îşi reia din plin activitatea de gestionare a câinilor comunitari. Trebuie să avem însă şi sprijinul cetăţenilor şi trebuie să se înţeleagă faptul că iubitori de animale sunt cei care îşi asumă patrupedul şi în ceea ce priveşte starea lui de sănătate şi nu numai. Iubitori de animale nu sunt cei care coboară de la etajul al treilea al unui bloc să arunce resturi de mâncare câinilor din apropiere. În cazul acesta apare, în opinia mea, o uşoară iresponsabilitate, fiindcă nu se conştientizează riscul existenţei acestor câini comunitari.
„În următorii doi ani vrem să mai construim cel puţin o creşă de 40 – 50 de locuri”
– Care este situaţia la nivelul municipiului Tulcea în ceea ce priveşte spaţiile verzi în raport cu normele europene în domeniu?
– Suntem departe, recunoaştem, în jumătatea inferioară a clasamentului. Investim, avem un program comun cu cei de la Fondul de Mediu, dar am auzit recent o veste proastă – Fondul de Mediu nu mai are bani pentru campania de împăduriri pe care am câştigat-o printr-un proiect depus pentru împădurirea unei suprafeţe de 77 de hectare. Se pare că se doreşte ca sumele nealocate să fie acordate de la bugetul local, lucru care nu mi se pare corect. Este un contract de finanţare pe care Fondul de Mediu şi l-a asumat prin literă scrisă şi ştampilă totuşi. Vreau să exclud politicul din discuţie, dar acesta este un proiect început. Un agent economic a câştigat licitaţia, a investit, împădureşte în momentul de faţă zona respectivă, iar noi să îi spunem că nu mai sunt bani… Sper să se rezolve această situaţie!
– Locurile de parcare din oraş sunt în continuare insuficiente în sezonul estival. Ce aveţi de gând să faceţi în această privinţă?
– Din anul 2004, peste tot pe unde am considerat că e posibil am făcut parcări şi ar fi păcat să nu recunoaştem acest lucru. Numai că am constatat că imediat cum facem un spaţiu de parcare se umple imediat. Continuăm să identificăm noi locuri de parcare, astfel încât oferta noastră în sezonul turistic să fie satisfăcătoare.
– În timpul campaniei electorale de anul trecut aţi declarat că doriţi să construiţi un centru social pentru persoanele vârstnice. În ce stadiu se află acest proiect?
– La ora actuală în Tulcea există un centru de bătrâni aflat în administrarea Consiliului Judeţean şi am spus atunci că şi Primăria vrea să construiască un centru cu o capacitate de 30 – 40 de locuri. Am identificat deja locul – în apropiere de noua cantină socială a primăriei – şi sper ca în doi ani să fie funcţional. Vom vedea care va fi sursa de finanţare, bugetul local sau fonduri europene.
– Numărul cererilor de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare a crescut faţă de anul şcolar curent. Cum se va implica Primăria în asigurarea spaţiilor necesare funcţionării unităţilor de învăţământ preşcolare şi şcolare?
– Faptul că sunt foarte mulţi copii la clasa pregătitoare înseamnă că există o anumită nuanţă de optimism a tinerilor, dacă nu inconştienţă, de a-şi asuma o viaţă în cuplu, de a procrea, lucru deloc rău, pentru că va creşte populaţia oraşului, îmi va creşte şi mie salariul… Serios vorbind însă, în următorii doi ani vrem să mai construim cel puţin o creşă de 40 – 50 de locuri. Sunt convins că şi Inspectoratul Şcolar Judeţean este preocupat de acest aspect, dar mizăm în acelaşi timp şi pe sprijinul organizaţiilor neguvernamentale. Vă amintesc la acest capitol că în ultimii patru ani am scos de la parterul şi subsolul blocurilor toate creşele, copiii mergând acum în spaţii adecvate.
– Cât timp va mai sprijini Primăria Tulcea echipa de fotbal Delta Tulcea în condiţiile în care rezultatele obţinute de aceasta nu sunt nici pe măsura aşteptărilor dvs?
– Dacă echipa ar fi acces în Liga I, ecuaţia financiară pentru noi ar fi fost mai simplă – în Liga I orice club beneficiază de nişte drepturi asigurate de televiziuni, care înseamnă circa 800.000 de euro, sponsori mult mai interesanţi, iar implicarea Primăriei ar fi fost în acest context de circa 25% de cât este acum. Echipa, din păcate, a produs o mare dezamăgire, iar Primăria nu mai sprijină clubul. Asta nu înseamnă că acest club se va desfiinţa. Poate că există firme care doresc să o sprijine, poate CJ va face acest lucru, dar Primăria nu mai poate fi alături de ea. Noi ne asumăm obligaţia financiară de a reabilita baza sportivă printr-un proiect de finanţare cu federaţia de profil şi avem în vedere şi instalaţia de nocturnă. Baza sportivă va rămâne a oraşului şi poate găzdui nu doar meciuri de fotbal. Ani de zile am susţinut financiar acest club, alături de CJ şi firme private, echipa de fotbal a avut rolul ei în imaginea oraşului şi nu am să-mi reproşez nimic cât timp stadionul pe care în ultimii ani s-au jucat meciuri de Liga a II-a era la un moment dat locul unde păşteau oile.
„O atitudine în care politicul nu primează ar fi în beneficiul tuturor”
– Mai daţi tichete de masă gratuite la audienţe?
– Da, dar sunt procurate din bani proprii. La începutul fiecărui an cumpăr tichete cadou în valoare de 800 – 1.000 de lei pentru cei care vin în audienţă şi cer ulei pentru candelă, zahăr pentru un ceai… Unii recunosc că vin doar pentru ele, dar sunt foarte mulţi oameni necăjiţi.
– Lipsiţi de pe reţelele de socializare. De ce?
– Ce sunt reţelele de socializare? A! Eu nu sunt adeptul acestor reţele. O dată pentru că nu sunt suficient de pregătit pentru a intra în asemenea relaţii de socializare, dar nici nu le agreez. Nu cred că este o chestiune eliminatorie pentru un primar sau un om politic. Prefer discuţiile libere, faţă în faţă, tranşante, de la audienţe, unde totuşi recunosc că nu ajung de fiecare dată, dar nu din motive care îmi pot fi imputate. Una peste alta, nu sunt adeptul acestor reţele. Poate greşesc, poate e în dezavantajul meu, dar nu sunt adeptul lor.
– La sfârşitul interviului acordat Agerpres acum aproape un an, vă exprimaţi speranţa ca membrii Consiliului Local să înţeleagă faptul că în CL se face administraţie, nu politică, dar şi dorinţa ca parlamentari şi autorităţile centrale să depăşească „vendetele politice primitive”. În acest context, cum aţi descrie primul an din cel de-al treilea mandat?
– Greu, dacă vreţi să îl aşezăm politic, pentru că din păcate mesajul meu nu a fost perceput aşa cum mi-am dorit. Există încă multă pasiune şi emoţie politică. Vreau să vă amintesc că atunci când Ovidiu Ghionu şi Dan Drăniceanu au fost aleşi viceprimari le-am spus că nu vor apuca anul în funcţii dacă nu vor renunţa la vendetele politice. Ştiţi unde sunt acum (Ovidiu Ghionu şi-a pierdut calitatea de consilier al PP-DD, iar Dan Drăniceanu este doar consilier local PSD – n.r.). Nu vreau să arborez o aură de invincibil, dar din păcate mulţi cred că această calitate de primar este o platformă politică ori lucrurile nu stau chiar aşa. O atitudine în care politicul nu primează ar fi în beneficiul tuturor – în primul rând al cetăţenilor şi, în al doilea rând, al consilierilor care ar fi mult mai apreciaţi de cetăţeni, pentru că România e sătulă de bălăcăreală politică. Eu nu fac parte dintre primarii fundamentalişti sau extremişti politici. Vreau să colaborez cu tot eşichierul politic şi recunosc că am o relaţie administrativă mult mai convenabilă în opinia mea cu preşedintele PSD decât cu o altă zonă politică. Adică, din punct de vedere administrativ, reuşim să colaborăm bine pentru a pune împreună în practică anumite proiecte. Politic, evident, fiecare e pe culoarul său. Nu mă simt foarte comod în actuala conjunctură politică, când se pun la bătaie tot felul de scenarii în dorinţa de a-mi crea un prejudiciu de imagine. Îmi pare rău pentru cei care insistă pe acest aspect, dar cât timp îi am pe cetăţeni lângă mine şi pe Dumnezeu deasupra nu pot decât să mă împuşte. Atunci mă vor transforma însă într-un martir şi cred că iar nu va fi în avantajul lor. Aşa că cel mai bine ar fi ca toată lumea să revină la sentimente administrative alături de Primărie şi să facem treabă pentru comunităţi.
– Comentariul este valabil şi în ceea ce priveşte relaţia cu Guvernul?
– Nu. Nu neapărat, pentru că până acum nu am avut o atitudine vădită de retorsiune din partea Guvernului.
– Veţi mai candida pentru un nou mandat, având în vedere procesul cu ANI?
– Procesul urmăreşte fazele legale, iar eu acum sunt în analiza Comisiei de evaluare a averii. Dacă această comisie va constata că nu există diferenţe semnificative, aşa cum sesizează ANI, cazul se clasează. În caz contrar, se va intra pe fond la Curtea de Apel Constanţa. Indiferent de rezoluţie, se va merge la Înalta Curte de Casaţie, care va da verdictul final. Ce va fi peste trei ani, atunci când va fi să decid dacă mai candidez pentru un mandat, va fi stabilit doar de un sondaj pe care îl voi supune cetăţii. Nu sunt total inadecvat pentru a intra într-o competiţie fără cota de încredere din partea populaţiei.
– Ce proiecte de anvergură aveţi în intenţie, proiecte pe care nu le-aţi făcut publice încă?
– Faleza oraşului Tulcea este un proiect de anvergură pe care l-am amintit deja. Dacă nu îl voi realiza în mandatul acesta, îmi doresc să îl finalizez în mandatul următor. Mai am câteva proiecte mici pentru Tulcea. Lângă clădirea Vămii vreau să înalţ un catarg de aproape 100 de metri pe care să pun tricolorul României. Vreau să se vadă din orice punct al oraşului, dar şi din Ismail, Ucraina, iar noaptea să fie luminat. Cred că ar fi un punct interesant şi pentru cei care ajung la Tulcea pe navele de croazieră. (…) Da, eu am avut ideea cu semnalul luminos „Tulcea, te iubesc!”. Chiar îmi iubesc oraşul şi mă bucur că a devenit un punct de reper şi pentru vizitatori.
***
Născut pe 6 septembrie 1957, în satul Cerna din judeţul Tulcea, Constantin Hogea a absolvit în 1982 Facultatea de Agricultură a Institutului Agronomic Timişoara, şi-a făcut stagiatura ca inginer agronom în satul Nufăru din judeţul Tulcea şi a devenit în 1985 profesor la Liceul Agroindustrial din Tulcea. În anul 1996, a ocupat funcţia de viceprimar al municipiului Tulcea, dar la finele mandatului, în 2000, s-a întors în învăţământ ca director al Colegiului agricol „Nicolae Cornăţeanu” şi a fost în acelaşi timp consilier local.
Căsătorit, cu doi copii, Constantin Hogea este membru al PDL din anul 1997, preşedinte al Organizaţiei municipale a PDL din anul 2005, preşedinte interimar al organizaţiei judeţene a PDL din anul 2012 şi din acelaşi an preşedintele Ligii Aleşilor Locali ai PDL. AGERPRES
