Consiliul Judeţean Brăila a devenit membru fondator al Asociaţiei “Brăila – Capitală Culturală Europeană 2021”

braila.jpgConsiliul Judeţean Brăila a devenit membru fondator al Asociaţiei “Brăila – Capitală Culturală Europeană 2021”, organism înfiinţat special pentru a susţine candidatura municipiului reşedinţă de judeţ la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Proiectul a fost votat în unanimitate de consilierii judeţeni, iar preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, a fost desemnat ca fiind reprezentantul CJ în cadrul Asociaţiei “Brăila – Capitală Culturală Europeană 2021”.

“Oraşul nostru are în această ecuaţie un noroc şi o şansă istorică, având în vedere că, în 2000, Luxembourg-ul a optat pentru Sibiu ca punte a strămoşilor, se poate găsi o punte extrem de rodnică între Grecia, care e ţară adjudecată, şi Brăila. Niciun alt oraş care candidează nu are faţă de Grecia o punte atât de rodnică şi de solidă. De aceea, cred că asocierea noastră în acest proiect este benefică”, a declarat Viorel Mortu.

Reprezentanţii partidelor politice din Brăila, parlamentarii şi reprezentanţii Primăriei, Consiliului Judeţean şi ai Prefecturii au semnat, pe 9 martie 2015, documentul intitulat “Carta Culturii Brăilene 2021”, prin care este susţinut public proiectul “Brăila – Capitală Culturală Europeană 2021”.

Primarul de Brăila, Aurel Simionescu, a declarat la momentul respectiv Brăila are două atu-uri, în comparaţie cu alte oraşe care concurează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. “Eu cred că avem două atuuri: unul este cel al trecutului, care este reprezentat de patrimoniul cultural pe care noi îl avem, de marile personalităţi ale Brăilei şi de patrimoniul arhitectural care există, iar cel de-al doilea este un atuu al prezentului, pentru că noi începem din mai şi terminăm undeva în final de octombrie o serie întreagă de manifestări care vizează toate domeniile activităţii culturale, pe care, dacă le aşezăm într-un astfel de cadru, de Capitală Culturală Europeană, pot da o altă dimensiune şi activităţilor ca atare, dar şi modului în care ele sunt percepute de către cetăţeni”, a declarat Simionescu.

Brăila organizează anual festivaluri naţionale şi internaţionale care ating aproape toate genurile muzicale şi artistice, printre care Festivalul Internaţional de Canto “Hariclea Darclee”, Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară “George Grigoriu”, Festivalul “Zile şi Nopţi de Teatru European”, Festivalului Internaţional de Jazz “Johnny Răducanu”, Festivalul Naţional de Folclor “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, Festivalul Naţional de Folk “Chira Chiralina”, Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare, Concursul Naţional de Pictură şi Grafică “Vespasian Lungu”, Concursul Naţional de Pian “Virtuozii”, Festivalul Poeţilor din Balcani şi Festivalul Internaţional de Caricatură.
Centrul Istoric al Brăilei este rezervaţie de arhitectură şi urbanism, inclusă în lista naţională a monumentelor istorice, iar hrubele, unice în România prin lungimea şi reţeaua în care au fost construite încă de pe vremea ocupaţiei otomane, dau o notă distinctă acestui oraş cosmopolit de la Dunăre. AGERPRES