Ultima întâlnire a comunității CELF – Centrul de Excelență în Litigii Fiscale al NNDKP, organizată de Oameni și Companii, a avut loc pe 23 noiembrie. Invitații Alinei Timofti – Partener NNDKP Consultanță Fiscală au fost Silviu Bădescu și Alexandru Aparaschivei, Parteneri NNDKP Consultanță Fiscală, precum și Ciprian Păun, unul dintre coordonatorii biroului NNDKP Cluj-Napoca.

Concluzia întâlnirii: pentru anul viitor, nu anticipăm schimbări în domeniul fiscalității în România, altele în afara celor deja publicate în Monitorul Oficial. Din 2025 însă, întreg mediul de afaceri românesc, precum și macroaeconomiștii sunt de opinie unanimă că vom asista la măriri semnificative de taxe cu precădere în zona taxei pe valoare adăugată și impozitului pe venit. De ce această certitudine? Pentru simplul motiv că, și la o rapidă analiză a notelor de fundamentare care au stat la baza emiterii actelor normative de mărire a taxelor aplicabile de la 1 noiembrie 2023 și respectiv 1 ianuarie 2024, este destul de evident că, prin raportare la mărimea găurii bugetare, aceste măriri de taxe nu vor acoperi nici pe departe nevoile de bani și de finanțare pe care le are Guvernul României la acest moment.

Printre instrumentele disponibile ale guvernului pentru a reduce presiunea fiscală, care persistă în ciuda creșterilor de taxe, identificăm câteva tendințe probabile pentru anul următor. În contextul presiunilor bugetare, anticipăm întârzieri extinse în plățile către furnizorii de lucrări publice. De asemenea, se preconizează că programele europene, inclusiv celebrul PNRR, vor rămâne într-un blocaj parțial, pentru că, printre altele, presupun și componenta de cofinanțare care reprezintă o provocare pentru guvern. Astfel, ne așteptăm la un an fiscal complex, în care guvernul se confruntă cu constrângeri financiare semnificative și cu provocări în implementarea programelor și proiectelor de investiții.

În 2024, fiind an electoral, guvernul dispune de instrumente limitate pentru a reduce presiunea exercitată de deficitul bugetar. Lăsând la o parte instrumentul facil de aplicat al creșterii taxelor (improbabil de folosit în an electoral), se așteaptă utilizarea controalelor fiscale pentru a reduce deficitul, chiar dacă efectul lor în ceea ce privește micșorarea deficitului nu este unul imediat. Un alt instrument eficient anticipat este creșterea salariului minim, propus să crească de la 3300 la 3750 de Ron. Această măsură va aduce automat creșteri în încasările bugetare prin taxele mărite aferent, precum și printr-o oareșcare stimulare a consumului. Cu toate acestea, perspectiva fiscală pentru 2024 este una complicată.

Întâlnirea CELF din 23 noiembrie a fost ultima din acest an. Dezbaterile vor fi reluate la începutul anului viitor. Până atunci, specialiștii din departamentele financiare și juridice ale companiilor pot accesa informații de specialitate urmărind pagina de LinkedIn a Comunității CELF și se pot înregistra aici pentru a primi newsletterele NNDKP.