dimitriu-stefan.jpgUn interviu in exclusivitate cu Stefan Dimitriu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Cluj.
Urban Concept este un program national si international de promovare a proiectelor de dezvoltare urbana moderna in Romania, initiat de Portalul de administratie publica impreuna cu una din cele mai importante companii de pe piata imobiliara din Romania, EURISKO (www.eurisko.ro). Urban Concept reuneste factorii de raspundere si specialistii din administratia publica intr-o platforma de comunicare interactiva ce isi propune sa dezbata solutii si proiecte de modernizare a oraselor din Romania.

In cadrul acestei initiative va prezentam un interviu cu Stefan Dimitriu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Cluj.

– Care credeti ca sunt punctele forte ale Clujului din punct de vedere al dezvoltarii urbane?

– Cred ca principalele puncte forte ale Clujului sunt urmatoarele: zonarea municipiului bine conturata pe zone de locuinte, zone cu activitati industriale, zone de recreere si sport, zone de dotari social culturale, zona clinicilor universitare si altele; amplasamentul acestor zone adiacente a doua cursuri de apa, Somesul Mic si Nades favorizeaza curenti de aer in miscare din amonte spre aval pastrand in urbe permanent un aer proaspat si curat. De asemenea, principalele dotari in infrastructura, alimentare cu apa, energie electrica, statie de epurare a apelor uzate, transport in comun au pentru unele din acestea rezolvari pe o perioada de 20-30 ani (exemplu: alimentarea cu apa a municipiului Cluj-Napoca pana la Gherla se face din bazinele de acumulare realizate pe Valea Somesului Rece in amonte de Cluj). Majoritatea fondului de locuit are o vechime cuprinsa intre 20 si 35 de ani, reprezentand un punct forte al structurii de rezistenta realizata in conditiile gradului de seismicitate al zonei de 6 grade pe scara Richter. As mai mentiona existenta unui aeroport international in apropierea municipiului si o cale ferata electrificata, existenta unor dotari majore si relativ tinere in domeniul invatamantului si al sanatatii (exemple: dotarile prescolare, scolare din cartiere, Spitalul Clujana, de boli infectioase, de recuperare, Centrul inimii si altele), dotarile din domeniul invatamantului superior care transforma Clujul intr-un puternic centru universitar.

– Dar punctele slabe? Cum pot fi ele imbunatatite?

– Sigur ca exista si puncte slabe, si ele ar fi: inexistenta unor centuri ocolitoare pentru dirijarea circulatiei de tranzit in afara orasului, lipsa locurilor de parcare si mai ales a unor parcari pe mai multe nivele care sa rezolve punctele aglomerate ale orasului, starea cladirilor de patrimoniu si cu arhitectura deosebite care formeaza artere si zone dens circulate, lipsa dotarilor comerciale majore altele decat cele existente (mobila, magazine tip mall si altele). Apoi, as mai mentiona trama stradala insuficient modernizata cu lipsuri si in domeniul canalizarii, lipsa unor dotari sportive de anvergura si pretentie pentru un oras ca municipiul Cluj Napoca, nefolosirea in totalitate a Parcurilor Industriale existente, de traditie, cu dotari si infrastructura existente, trama stradala insuficienta, folosirea partiala a culoarului Somesului Mic, insuficienta dezvoltare a aeroportului international la nivelul traficului solicitat de persoane si marfuri, lipsa unor dotari majore in zona de est a orasului, majoritatea acestora fiind concentrate in zona de vest, lipsa unei sali adecvate pentru Filarmonica. Pentru eliminarea acestor deficiente sau lipsuri, sunt necesare stabilirea unei strategii si program de imbunatatire in timp a carentelor existente in prezent, atragerea de fonduri in special pe baza unui parteneriat Public Privat in realizarea principalelor obiective enumerate anterior, crearea de facilitati pentru realizarea unui Parteneriat Public Privat astfel ca necesitatile prezente sa fie rezolvate in cel mai scurt timp si, nu in ultimul rand, atragerea de fonduri pentru obiective de mai mare anvergura din partea Uniunii Europene. Pe baza unui studiu asupra posibilitatilor primare si de perspectiva ale bugetului trebuie sa se treaca la doua actiuni prioritare: cresterea veniturilor bugetare si apelarea la credite pe termen mediu si lung.

– Care sunt in acest moment prioritatile de dezvoltare ale muncipiului?

– Din punctul meu de vedere, cele mai importante lucruri de realizat sunt, in acest moment, dezvoltarea infrastructurii la nivel european pentru a asigura conditii de crestere a calitatii vietii in municipiul nostru (centuri ocolitoare, imbunatatire si modernizare trama stradala, asigurare dotari edilitar gospodaresti in toate zonele), constructia de locuinte noi care sa satisfaca cerintele crescande mai ales din partea tinerilor, crearea de conditii pentru atragerea de noi investitii atat din partea capitalului strain cat si din partea capitalului autohton, construirea ansamblului Aurel Vlaicu Nord si realizarea salii multifunctionale atat de necesara municipiului nostru, imbunatatirea calitativa a bazelor sportive existente si construirea de noi baze (Stadionul Ion Moina).

– Pe ce domenii se concentreaza oamenii de afaceri clujeni?

– Oamenii de afaceri din Cluj sunt preocupati in prezent in special de pregatirea firmelor din fiecare domeniu pentru a raspunde in conditii concurentiale de calitate si legislative procesului de integrare in Uniunea Europeana. De asemenea, printre prioritatile lor se numara adoptarea de noi tehnologii si dotarea cu utilaje performante pentru cresterea calitatii produselor si a productivitatii muncii, investirea de fonduri in domenii cu succes de piata si asigurarea in timp cat mai scurt a recuperarii investitiilor realizate, cresterea volumelor produselor la export si realizarea de contracte pentru livrari pe termen lung care sa asigure in competitie mentinerea firmelor si dupa aderarea la Uniunea Europeana.

– Cum apreciati evolutia investitiilor locale in ultimii 5 ani?

– Investitiile in ultimii 5 ani s-au mentinut la cote proportionale din buget pe intreaga aceasta perioada cu atragere relativ scazuta a fondurilor europene. Fondurile alocate in ultimii cinci ani, precum si acelor atrase prin proiecte cu finantare majoritara din partea Uniunii Europene au ramas cu mult sub nivelul necesarului. Investitiile straine s-au axat in principal pe realizarea de constructii destinate comertului, si mai putin activitatilor de productie si creatie. In ultima perioada a existat un reviriment in contactarea de catre firme cu dezvoltare multinationala in accesarea la Parcurile Industriale existente si in perspectiva.

– Care este relatia dintre oamenii de afaceri si administratie in proiectele de dezvoltare a municipiului? Exista initiative comune? Cum se desfasoara ele?

– Oamenii de afaceri doresc colaborarea cu administratia in realizarea de proiecte de dezvoltare a municipiului. Participa pe de o parte la licitatii, pe de alta parte se angajeaza singuri sa realizeze ca sector privat anumite obiective ce apartin in viitor comunitatii. Se propun initiative comune, nu toate inca finalizate datorita in special a lipsei unei legislatii care sa permita dezvoltarea unui Parteneriat Public Privat. Camera de Comert si Industrie Cluj, comunitatea de afaceri impreuna cu administratia locala si judeteana organizeaza permanent intalniri intre oameni de afaceri din tara si din alte tari fie pentru parteneriate directe, fie pentru realizarea de investitii noi destinate in special producerii de bunuri. Pentru eficientizarea acestor relatii in spirit constructiv apreciem ca necesara cunoasterea mai aprofundata a infrastructurii ce se poate pune la dispozitia investitorilor precum si a disponibilului de forta de munca si a capacitatii de servire edilitar gospodareasca.

– Cum vedeti dezvoltarea Clujului in urmatorii 5-10 ani?

– In urmatorii 5-10 ani vad solutionata constructia de locuinte astfel incat cererea manifestata sa poata fi satisfacuta permanent in maximum un an, un an si jumatate. Vad restructurarea multor cartiere si locatii de case cu uzura depasita, transformate in constructii noi, astfel ca cel putin 30-40% din locuintele noi sa se realizeze in intravilanul actual al municipiului. Cred ca zona de locuit se va extinde spre Feleac fiind necesara implicit crearea celei de-a patra zone de alimentare cu apa a municipiului. De asemenea, vad completate si finalizate toate dotarile comerciale si sportive. Vad un frumos Stadion cu nocturna. Si de ce nu, chiar la inceputul acestui timp doua echipe de fotbal in Divizia A. Importanta este si racordarea intregului municipiu si a localitatilor pana la Gilau la Autostrada Brasov