sate_culturale.jpgComuna Drăguş din judeţul Braşov a obţinut cel mai mare punctaj în cadrul celei de a treia ediţii a competiţiei Satele Culturale ale României. „Sper ca, în continuare, comuna Drăguş să fie păstrător de tradiţie şi păstrător de port”, a declarat primarul din Drăguş, Gheorghe Sucaciu. Următoarele localităţi clasate au fost Sângeorgiu de Mureş (Mureş) şi Ciocăneşti (Suceava), aceasta din urmă fiind şi câştigătoarea ediţiei din 2014. „Iubim această ţară, iubim România, iubim limba română, chiar dacă suntem minoritari. Soţia e româncă. Multiculturalitatea este o bogăţie pentru toată ţara”, a afirmat primarul din Sângeorgiu de Mureş, Sofalvi Szabolcs.

Spre deosebire de ediţiile anterioare, în acest an organizatorii au decis să acorde titlul de „sate culturale ale României” tuturor candidatelor care au întrunit cel puţin 80 de puncte, din totalul de 100 posibile. Astfel, distincţia a revenit unui număr de 22 de participante.

Nicolae Marghiol, preşedinte executiv al Asociaţiei Cele Mai Frumoase Sate din România (AFSR), organizator al competiţiei, a precizat că în urma acordării acestor premii asociaţia, alături de partenerii săi, Ambasada Franţei în România şi Delegaţia Wallonie – Bruxelles la Bucureşti, îşi ia angajamentul de a găsi finanţări pentru proiectele comunelor câştigătoare, de a le promova în cadrul diferitelor evenimente.

„Cum se va întâmpla şi la noi – şi se întâmplă deja în Italia, în Franţa – sunt sate care dispar. Vor dispărea şi în România. Probabil un sfert din satele româneşti vor dispărea. Asta înseamnă modernitatea. Civilizaţia ne împinge să venim către oraşe. (…) Şansa noastră este ca o parte dintre comunele României să poată supravieţui prin agricultură, turism rural, cultură”, a spus el, subliniind totodată importanţa dezvoltării infrastructurii.

Eric Poppe, delegat oficial în România al Delegaţiei Wallonie – Bruxelles, a subliniat că satul este „inima României”, locul în care se întâlnesc valori ale trecutului, dar că poate reprezenta şi o sursă pentru viitorul ţării. El a adăugat că este foarte important că satele româneşti au sărbători şi evenimente pline de viaţă, în condiţiile în care în Occident multe sate au fost abandonate de tineri, chiar dacă în ultimii ani a început să se înregistreze şi un fenomen de revenire. În acest sens, el a atras atenţia asupra pericolului transformării unor localităţi rurale în „sate dormitoare” şi a apreciat că pentru România agricultura ecologică poate reprezenta o şansă importantă.

Aurelia Cosma, cercetător etnolog la Muzeul Satului, a arătat că prezentările făcute de fiecare comună în parte constituie adevărate strategii de dezvoltare.

„Nu peste mult, nu ştiu dacă vom mai vorbi de cuvântul „sat”. Pentru că nici satul nu rămâne în loc, viaţa pulsează şi urmează ritmul pe care îl impun timpul şi timpurile. (…) Nu putem să avem festival dacă nu avem drumuri, nu putem să avem o şcoală competitivă dacă în săli e frig, nu o să putem să participăm la o lansare de carte dacă în satul respectiv creşte numărul analfabeţilor. Aveţi o misiune foarte grea”, a spus ea.

Comunele care au mai obţinut, în acest an, titlul de sat cultural sunt: Miroslava (Iaşi), Vorona (Botoşani), Siseşti (Mehedinţi), Şiria (Arad), Tulgheş (Harghita), Vadu Crişului (Bihor), Izvoarele (Prahova), Jidvei (Alba), Cândeşti (Dâmboviţa), Băcia (Hunedoara), Horia (Constanţa), Bonţida (Cluj), Ruginoasa (Iaşi), Dudeştii Noi (Timiş), Corneşti (Cluj), Costeşti (Vâlcea), Văcăreni (Tulcea), Prundeni (Vâlcea), Arcani (Gorj).

Reprezentanţi ai 25 de comune şi-au susţinut, vineri, la Muzeul Naţional al Satului, candidatura. În faţa juriului, primarii comunelor, însoţindu-şi argumentaţia cu prezentări power point, au vorbit despre tradiţia culturală şi istorică a comunelor, investiţiile în infrastructură şi evenimentele organizate.
Săteni de toate vârstele, îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, au fost prezenţi la eveniment. O parte dintre comune au pregătit şi standuri cu produse reprezentative. Astfel, ieşenii din Ruginoasa au adus icoane, dar i-au îmbiat pe cei prezenţi să guste sărmăluţe şi colaci. Clujenii de la Bonţia au pregătit borcane cu miere, dar şi feliuţe de slănină şi ceapă roşie. La standul celor din Izvoarele (Prahova) au fost aşezate sticle cu pălincă de prune şi borcane cu gem sau dulceaţă, în timp ce constănţenii din Horia au pregătit mărţişoare artizanale. Cei din Schiuleşti (Prahova) s-au autodefinit ca fiind „un sat cultural tradiţional cu iz european”.

Satele culturale ale României este un program al AFSR iniţiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franţei în România şi al Delegaţiei Wallonie – Bruxelles la Bucureşti. La ediţia din acest an s-au prezentat de două ori mai multe candidate faţă de anii anteriori, iar dintre cele 52 de comune înscrise iniţial au fost selectate 25 pentru faza finală. AGERPRES