Două contracte de finanţare cu fonduri cumulate de aproape 190 milioane lei, prin POR 2014-2020, au fost semnate, marţi, în vederea modernizării traseului interjudeţean Braşov-Covasna, în lungime de peste 50 kilometri şi care uneşte DN13 cu DN 12, prin Măieruş-Braşov, ocolind munţii de la Baraolt şi Bodoc, cu revenire la cursul superior al Oltului, în comuna Malnaş.

Semnarea contractelor s-a făcut pe podul peste râul Olt, la graniţa cu judeţul Covasna, în localitatea Augustin din judeţul Braşov, de către preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sandor Tamas, directorul general ADR Centru, Simion Creţu, la eveniment participând reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din cele două judeţe.

Este vorba despre finanţarea reabilitării unor porţiuni din DJ 131, apoi DJ 131B, precum şi DJ 122, pe traseul DN 13-Măieruş-Apaţa-Ormeniş-Augustin-limita judeţe-Baraolt-Biborţeni-Malnaş-DN 12.

Proiectele semnate au denumirile „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov, care face legătura între drumul naţional DN 12 şi drumul naţional DN 13 – format din DJ 131 KM 0+000 – 7+856 şi DJ 131 B 0+000 – 12+978”, pentru partea braşoveană, precum şi „Reabilitare drum judeţean interjud Covasna-Braşov”, de la DN 12 la DN 13, prin Malnaş Băi, Baraolt, Augustin şi Măieruş – tronson Covasna, de la DN 12 prin Malnaş Băi, Baraolt, până la limită judeţ Augustin şi Măieruş”.

Drumurile judeţene reabilitate în aceste proiecte, prin corelarea intereselor de dezvoltare ale judeţelor Covasna şi Braşov, asigură o conectivitate mai bună a zonei cunoscută sub numele de Valea Zălanului, aflată la sud de Munţii Baraolt, cu principalele artere rutiere din sud-estul Transilvaniei, respectiv DN 12 – care porneşte din Braşov şi traversează municipiile reşedinţă de judeţ Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, până în nordul Regiunii Centru, la Gheorgheni şi Topliţa – dar şi DN 13 – care uneşte municipiile Braşov şi Târgu Mureş, prin Rupea şi Sighişoara.

Despre Valea Zălanului se spune că este un adevărat „colţ de rai”, mai ales după ce, în urmă cu două decenii, a fost descoperită şi de atunci intens promovată de către Charles, Prinţ de Wales şi moştenitorul Coroanei britanice. Despre Valea Zălanului se mai spune că este locul de „la capăt de asfalt”, unde locuitorii îşi duc viaţa simplu, în case mici, pictate în albastru şi păstrate din generaţie în generaţie, locul „unde ajungi doar trecând prin ţinutul pădurilor”. Pentru a valorifica mai bine această zonă şi pentru a creşte mobilitatea într-un areal tot mai căutat de turiştii români şi străini, Consiliile Judeţene din Covasna şi Braşov au pregătit cele două iniţiative, care vor asigura modernizarea unui drum care închide, pe la nord-vest, marea buclă a râului Olt.

”Cele două proiecte pe care le-am semnat astăzi pe podul de la Augustin, limita judeţului Braşov cu judeţul Covasna, fac parte din strategia de dezvoltare regională, practic din partea de infrastructură rutieră care îmbunătăţeşte conectivitatea drumurilor judeţene la reţelele TEN-T,reţele care sunt recunoscute ca reţele europene pe zona transportului rutier. Acest proiect face parte dintr-un complex mai mare de proiecte care cuprinde zona Braşov-Covasna-Harghita. Braşovul mai are legătură cu Sibiul şi cu Mureşul pe centrul regiunii noastre. Aici este vorba despre două drumuri cu o valoare de 46 de milioane de euro, înn jur de 56 de km ,care fac legătura între DN13 Braşov-Sighişoara şi DN12 care pleacă de la Sf. Gheorghe-Topliţa-Gheorghieni şi coboară până la Tg-Mureş”, a declarat Simion Creţu, directorul general ADR Centru.

Sursa citată a adăugat că scopul proiectului este îmbunătăţirea accesibilităţii în zonă, ştiind că Braşovul este un nod rutier, feroviar foarte important pentru zonă.

”Pentru noi este o nouă viziune, o colaborare regională. Noi am mizat pe o singură carte, şi aceasta a fost cuvântul dat de domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, de echipa dânsului de la Braşov. Pentru noi acest proiect este primordial. Este vorba despre 33 de km începând de la Malnaş Băi, până la jumătatea podului peste Olt de la Augustin, aici unde ne aflăm care, în viziunea noastră nu numai că va dezvolta această regiune, dar va da posibilitatea oamenilor să vină la Braşov, posibilitatea de a aduce noi investiţii în zonele noastre, iar turiştii să aibă posibilitatea de a vizita zona Baraolt”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sandor Tamas.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, a declarat că semnarea contractului de finanţare a celor două proiecte exact în locul unde cele două judeţe se leagă între ele, la jumătatea podului peste râul Olt, este un lucru inedit, dar totodată arată colaborarea dintre cele două judeţe şi faptul că drumul trebuia să aibă continuitate.

„Faptul că acest proiect este semnat într-un mod inedit, pe podul peste râul Olt de la Augustin, locul de legătură dintre cele două judeţe, sperăm să fie benefic ambelor părţi. Acest proiect a putut să prindă contur datorită colaborării dintre cele două judeţe, datorită faptului că acest drum trebuia să aibă continuitate, iar acest proiect a fost gândit ca o strategie de dezvoltare pentru cele două judeţe, dar şi a zonei. Este prima colaborare cu judeţul Covasna şi ne dorim să fie un început fructuos şi credem că aşa va fi. Practic, în felul acesta putem să punem în valoare toată această zonă şi, în acelaşi timp legătura între judeţul Covasna şi judeţul Braşov va fi mult mai facilă. În viitor avem interesul să lucrăm şi pe alte proiecte cum este cazul aeroportul internaţional Braşov-Ghimbav”, a punctat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov.

Partea de finanţare a judeţului Covasna este de 88 de milioane de lei, circa 19,5 milioane de euro, din catre 18,5 milioane de euro sume nerambursabile, iar pentru judeţul Braşov valoarea totală a proiectului este de 110 milioane de lei, aproximativ 24,6 milioane de euro, la care se adaugă cofinanţarea Consiliului Judeţean. Se estimează că lucrările pentru cei 56 de kilometri din ambele judeţe se vor încheia în luna august 2012. AGERPRES