Autorităţile locale şi judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş au analizat, în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Miercurea-Ciuc, dificultăţile întâmpinate în cofinanţarea proiectelor din programele naţionale sau europene, evenimentul având rolul de a a găsi soluţii la această problemă.

Conferinţa a fost organizată de Primăria Miercurea-Ciuc, cu participarea unor experţi financiari de la Bucureşti precum şi ai unor reprezentanţi de instituţii bancare, fiind abordată şi tema oportunităţilor şi riscurilor legate de împrumuturi.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a declarat presei că în următorii ani, datorită volumului mare de proiecte, contribuţia proprie va fi semnificativă şi este nevoie de soluţii în acest sens.

„Volumul mare de proiecte cu care lucrăm acum, vorbim de proiecte europene sau proiecte guvernamentale, va schimba foarte mult aspectul localităţilor, viaţa comunităţilor. Acest volum mare de proiecte înseamnă nu numai finanţări din partea finanţatorilor, dar înseamnă şi o parte de cofinanţare pe care autorităţile locale trebuie să o pună la dispoziţia proiectelor. Şi volumul acesta deja ne pune în situaţia în care trebuie să facem un management financiar foarte aprofundat, pentru că numai taxele locale, veniturile locale la buget, chiar şi sprijinul de la Guvern, care vine de la rezerva bugetului de stat, nu vor acoperi niciodată acest volum de cofinanţare, care pentru următorii cinci-şase ani va fi necesar pentru autorităţile locale. Şi, de aceea, am chemat toate instituţiile financiare să discutăm, să dezbatem, să vedem şansele, pericolele, problemele, soluţiile, când vorbim de cofinanţare, utilizând resurse de credite naţionale, ale Ministerului Finanţelor, ale băncilor, instituţiilor europene sau chiar emiterea de obligaţiuni. Toate aceste lucruri trebuiesc dezbătute pentru că, dacă nu dezbatem, vom lua decizii greşite”, a declarat Korodi Attila.

Acesta a punctat faptul că Guvernul şi instituţiile centrale ar trebui să intervină cu instrumente mai flexibile, pentru a nu fi pierdută şansa derulării acestor proiecte.

„Guvernul trebuie să fie conştient că şansa de a derula aceste proiecte va fi dacă vor fi instrumente de cofinanţare, care pot fi şi credite pe termen lung, sisteme financiare pe termen lung, la care contribuie şi Guvernul şi autorităţile locale. Asta va fi singura şansă ca pe PNRR şi pe următoarea programare financiar-europeană să putem să încheiem proiectele. (…) Sunt convins că şi Guvernul şi instituţiile centrale naţionale trebuie să intervină cu instrumente financiare mai flexibile, mai adecvate”, a mai spus Korodi.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a menţionat că la unele programe contribuţia proprie a crescut de la 2% la 30-35 % şi a opinat că primarii ar trebui să se folosească şi de credite, dacă au nevoie de resurse.

„Principiul meu este că atunci când economia merge prost, atunci trebuie să iei un credit, din asta trebuie să finanţezi şi să dai un imbold economiei oraşului şi dacă economia oraşului merge bine, atunci putem să plătim mai devreme, să restituim mai devreme aceste credite. (…) Este fără echivoc că este important ca autorităţile locale să aibă credite. Noi, anul trecut, la sfârşitul anului, am încheiat un contract, am anunţat o achiziţie publică (…) Încă nu am tras nicio sumă de pe acea linie de credit, avem o linie de credit de 100 de milioane şi ne ajută în cazul în care avem nevoie de resurse. Eu cred că trebuie să devenim puţin mai flexibili, noi, conducătorii primăriilor, consilierii care votează în aceste probleme, dacă vrem să fim competitivi cu localităţile noastre, atunci trebuie să ne folosim şi de aceste oportunităţi”, a afirmat Antal Arpad.

Şi primarul din Târgu Mureş, Soós Zoltán, a opinat că accesarea unui credit este foarte importantă şi poate contribui la demararea unor investiţii. „Acolo avem nevoie de credite, unde nici programe guvernamentale şi nici resurse europene nu pot fi utilizate (…) Târgu Mureş are un împrumut (…), vorbim de o îndatorare de 2,59%, este foarte scăzută şi există o armonie în cadrul conducerii oraşului că putem lua credite dacă ştim ce vrem să facem, ce vrem să dezvoltăm şi care este perioada de amortizare”, a arătat primarul din Târgu Mureş.

Primarul staţiunii Borsec, Mik Jozsef, consideră că dificultăţile cele mai mari le întâmpină primăriile de comune şi de oraşe mici, întrucât nu dispun de resurse financiare suficiente. Mik Jozsef a mai punctat faptul că în ultima perioadă au crescut foarte mult cheltuielile cu proiectele, din cauza majorării preţurilor, o altă problemă fiind aceea că proiectele trebuie finalizate până în 31 decembrie, altfel existând riscul să se solicite returnarea banilor.

„Toată lumea spune: ‘bine, o să se finanţeze din perioada următoare, din fonduri europene’, dar e posibil ca să pierdem tot ce am cheltuit până acuma, să plătim înapoi, sau chiar dacă nu va trebui să plătim înapoi, ce nu reuşim să cheltuim iarăşi o să suportăm noi. Deci, chiar cred că suntem într-o situaţie foarte grea. Eu consider că municipiile sunt într-o situaţie mai bună, dar oraşele mici şi comunele sunt într-o situaţie foarte, foarte grea. Chiar dacă luăm credite, creditele trebuie plătite înapoi, pe viitor trebuie să facem şi alte investiţii. Deci, pe următorii zece ani, chiar dacă luăm credite şi chiar găsim soluţii, o să ne fie foarte, foarte greu”, a declarat Mik Jozsef.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a vorbit despre sistemul de finanţare al judeţelor mici, pe care l-a catalogat ca fiind „unul greşit”, care nu pune la dispoziţie fondurile necesare şi a punctat faptul că, în unele situaţii, contribuţia proprie la unele programe ajunge să fie de 30%, care este foarte greu de asigurat de către localităţile din Harghita.

„Noi nu suntem un judeţ industrializat, nu suntem plini de bănci, n-avem parcuri industriale, cel mai mare oraş, reşedinţa de judeţ, are 39.000 de locuitori. Deci, aşa ne-a dat bunul Dumnezeu şi trebuie să vedem acest specific. Din partea CJ încercăm să susţinem acele primării care au nevoi speciale. Aşadar, în aceşti 14 ani sau 15 ani de când sunt eu la conducerea judeţului, de foarte multe ori am venit cu o soluţie de susţinere, îndeosebi la proiectele europene, unde nu erau asigurate fonduri din partea proprie şi trebuia să ajutăm. Dar acuma şi Consiliul Judeţean Harghita, având în vedere că avem foarte multe proiecte de dezvoltare, aceste posibilităţi sunt cam la limită şi chiar şi noi ne credităm. Aşadar, şi în momentul acesta avem în derulare un credit de 50 de milioane de ei, pentru că altfel nu putem să finalizăm investiţiile începute. Aşadar, judeţul Harghita are un specific de care Guvernul ar trebui să ţină cont şi, cum am văzut, din cele 41 de judeţe, suntem 13 judeţe care suntem subfinanţate şi modul de bugetare al acestor judeţe este cu lipsă şi trebuie să fie făcute corecţii”, a declarat presei Borboly Csaba.

Organizatorii au precizat că scopul conferinţei de la Miercurea-Ciuc a fost şi de a demara un dialog profesional între administraţiile locale, experţi în domeniu şi instituţiile financiare, care să contribuie la participarea cu succes a administraţiilor locale la programele de finanţare. AGERPRES