Autorităţile locale din judeţele Covasna şi Harghita cer ajutorul celor centrale şi guvernamentale în privinţa rezolvării unei probleme care a devenit, spun acestea, acută pentru locuitorii din zonă – cea a urşilor care coboară zilnic după mâncare şi care ucid zeci de animale şi atacă oameni.

Edilii şi zeci de localnici, unii dintre aceştia victime ale urşilor, spun că această problemă s-a acutizat în ultimii cinci ani, de când Guvernul Cioloş a dat o lege care interzice sub orice formă vânătoarea urşilor, chiar şi a celor bătrâni sau a celor agresivi, neexistând în schimb un cadru legal clar referitor la situaţia de autoapărare. Aceştia mai susţin chiar că „ursul nu mai este urs”, că genele multor exemplare s-au modificat, ajungând să prefere chiar alimente care conţin E-uri.

Prefectul judeţului Covasna, Raduly Istvan, a declarat vineri, într-o întâlnire cu presa centrală, că o ordonanţă pe această temă ar fi utilă, dar depinde foarte mult de conţinutul acesteia, context în care specialiştii de la nivel naţional trebuie să găsească acel echilibru între animale sălbatice şi oameni, astfel încât oamenii să poată trăi în siguranţă.

„În localitatea Ghelinţa un urs care a intrat în habitatul uman alergând prin străzile localităţii a ajuns cumva într-o stradă care se înfunda, unde era un copil în faţa casei şi se juca. Ursul l-a muşcat şi l-a împins pe copil spre gard. Putea să-l omoare. (…) Aş vrea să subliniez că nu suntem împotriva animalelor carnivore mari, dar nu putem să acceptăm ca în intravilanul localităţilor, în timpul zilei, să umble ursul, pentru că viaţa oamenilor este pusă în primejdie. În primele şase luni ale acestui an am avut mai multe apeluri la 112 – 242 – faţă de anul trecut când, pe parcursul a 12 luni, au fost numai 71 de apeluri. Dacă ursul a intrat într-o gospodărie, oricum nu se poate face mimic. Vine Jandarmeria şi încearcă să-l alunge. Consider că ar fi necesar şi util să găsim o soluţie juridică în care putem îndepărta urşii din localităţile judeţului Covasna”, a precizat prefectul de Covasna.

Potrivit datelor Agenţiei de mediu judeţene, numărul de urşi se cifrează undeva la 1.800-1.900 de exemplare, a arătat prefectul, iar specialiştii susţin că în arealul judeţului Covasna – fond forestier – numărul suportabil de animale ar fi de 700 – 800.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, susţine că „din Bucureşti se văd altfel lucrurile”, iar cei care iau apărarea urşilor să vină să vadă la faţa locului ce se întâmplă, „nu doar în desene animate”.

„Susţinem demersurile domnului ministru (al Mediului, Apelor şi Pădurilor, n.r.) Tanczos Barna, care este chiar din regiune şi este singurul ministru care înţelege perfect ce se întâmplă în arcul carpatin. De altfel, în ultimii ani am trimis cred că bilunar o plângere sau informare despre problema crescătoare a urşilor în viaţa noastră cotidiană. Nu există comună, nici oraş în judeţ în care să nu fi existat un caz de apariţie. La Sfântul Gheorghe, un alergător între două localităţi a fost atacat, nimicit de un urs, este şi acum în spital. (…) Ordonanţa cu siguranţă ne ajută. Nu este o rezolvare definitivă şi totală, dar este un pas foarte important, pentru că introduce în primul rând decizia la nivel local, judeţean, a rezolvării problemei şi în plus introduce intervenţie imediată, pentru că acum, cu birocraţia din România, s-a prelungit săptămâni întregi”, a explicat Tamas Sandor.

Potrivit acestuia, este necesară o intervenţie imediată. „Am simţit pe pielea noastră cum din Bucureşti se văd altfel lucrurile. (…) Eu cred că n-ar mai trebui să vorbească cei care n-au văzut ursul în viaţa lor, au văzut numai în desene animate, că nu mai intervină în această speţă, pentru că aici este vorba despre viaţa oamenilor, despre avuţia oamenilor. Eu nu sunt împotriva urşilor, am fost tehnician silvic, sunt în inima mea şi eu verde, dar un verde mai deschis, nu unul întunecat. Asta înseamnă că vrem să restabilim echilibrul verde între om şi urs, pentru că în ultimii 5-6 ani a fost răsturnat acest echilibru. În Covasna, în 5 ani, am ajuns la peste 1.900 de exemplare, asta însemnând o creştere de 50%, o creştere exponenţială. (…) Cred că motivul principal pentru care ei vin în localităţi este înmulţirea. Urşii mai puternici care sunt în munţi alungă urşii mai puţin puternici, care trebuie să mănânce undeva. Însă, dacă un urs a gustat o hrană uşoară, n-o să se mai întoarcă în pădure după zmeură şi furnici”, a explicat preşedintele CJ Covasna.

Primarul comunei Bogod, Fodor Istvan, spune că oamenii nu mai au curajul să iasă din casă, fiind câteva cazuri unde ursul a intrat in restaurante, în baruri, în hoteluri, a intrat în pensiuni, a scos din frigider tot ce era acolo, a mâncat şi carnea îngheţată, şi sticksuri, pufuleţi, chipsuri.

„În fiecare zi şi în fiecare seară avem probleme cu urşii. În fiecare zi avem apeluri la 112, Ro-Alert. (…) Am depus acte peste tot, dar legislaţia este cum este. Aşteptăm ordonanţa (…), dar şi aici să fie o comisie care să aprecieze ce să facem. Trebuie să fie cumva rezolvată problema aceasta, pentru că nu mai există un echilibru al faunei cum a fost până acum. Eu de 31 de ani sunt primar al comunei Bogod şi niciodată nu am văzut aşa ceva. De vreo cinci ani sunt aceste probleme cu urşii. (…) Problema este foarte mare, atacă oamenii, zilnic şi săptămânal. Problema se mai pune şi astfel – în pădure nu mai sunt şi alte animale? Numai urşi? Unde este mistreţul, unde este căpriorul? Deja mistreţii nu mai sunt, că pesta africană i-a ucis pe toţi, iar urşii anul trecut au mâncat toate hoiturile din pădure, anul ăsta nu mai au ce să mănânce, o să mănânce pui de căprior, viţeii de cerb. Peste 4-5 ani în România şi în zona noastră, unde avem probleme cu urşii, o să dispară cerbul carpatin cu care ne mândrim cum ne mândrim şi cu urşii”, a susţinut edilul.

El a exemplificat că o mare problemă este la Olteni, sat care aparţine comunei Bodog, la o şcoală specială unde se află 28 de copii cu nevoi speciale, în curtea căreia urşii vin în ultima perioadă în fiecare seară, se suie în copaci sau stau la uşile bucătăriei.

„Eu rog pe guvernanţii noştri şi pe domnul prim-ministru să ia imediat o hotărâre. (…) Relocarea nu este o metodă. Noi susţinem demersurile făcute de domnul ministru Tánczos Barna, dar şi restul deputaţilor şi domnul premier trebuie să stea lângă ei şi să vadă adevărul”, a adăugat primarul Bodog.

O altă comună foarte vizitată de urşi, chiar în timpul zilei, este Bixad, unde urşii umblă ziua pe străzi.

„În ultimele două luni ursul intră în fiecare zi şi sunt zile când îţi face apariţia de mai multe ori. Marţi, două exemplare au fost prezente în centrul comunei, în jurul orei 14,00. Sunt prezenţi peste tot, în livezi, pe stradă. Noi, ca autorităţi locale, nu putem face nimic, decât să sunăm la 112, iar jandarmii n-au nici ei ce să facă, dau doar semnale sonore, petarde. (…) Guvernul Cioloş a interzis vânătoarea acestor specii de sălbăticiuni şi nu e bine. În opinia noastră, trebuie dat drumul la vânătoarea normală pentru a se menţine echilibrul speciilor. Sunt suprapopulaţi şi nu mai au loc unul de celălalt în pădure”, a declarat primarul din Bixad, Bacs Marton Csaba.

Nagy Lajos, primar al comunei Săcel din 1996, spune că oamenii nu mai ies seara din case, deşi cu ani în urmă nu exista nicio teamă a acestora faţă de prezenţa urşilor.

„În comuna noastră pot spune că sunt 150 de urşi. Păstorii de vite, de oi, nu mai pot ţine pe câmp animalele. Au existat şi victime umane (…), ultimul atac fiind acum 4 săptămâni. (…) Oamenii care locuiesc în marile oraşe nu ştiu ce se întâmplă în satele noastre”, a spus edilul.

Printre edilii din judeţele Covasna şi Harghita care au participat la discuţiile cu jurnaliştii, alături zeci de persoane afectate, s-au aflat primarul din Băile Tuşnad, cei ai comunelor Malnaş, Micfalău, Săcel, Lupeni, precum şi directori de şcoli, reprezentanţi ai asociaţiilor crescătorilor de animale, întreprinzători. AGERPRES