“Autoritatile de la Bucuresti inteleg sa acorde un sprijin direct si substantial comunitatilor romanesti din afara frontierelor”

ungureanu.jpgDeclara ministrul afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu, intr-un interviu acordat agentiei Rompres despre proiectele legislative elaborate de MAE cu privire la romanii de pretutindeni si la activitatea depusa de autoritatile de la Bucuresti pentru acestia.
– Domnule ministru, MAE a elaborat un proiect de lege privind romanii de pretutindeni care a fost aprobat in urma cu doua saptamani de guvern. Cand va fi adoptata de parlament aceasta lege si cand credeti ca va putea fi aplicata?

– Proiectul de lege aprobat in urma cu doua saptamani de guvern priveste regimul acordarii finantarilor nerambursabile programelor, proiectelor sau actiunilor pentru sprijinirea activitatii romanilor de pretutindeni si a organizatiilor reprezentative ale acestora, precum si a modului de repartizare si de utilizare a sumei prevazuta in bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru aceasta activitate, urmand sa intre in vigoare anul viitor. In fapt, ea va inlocui hotararea de guvern care reglementa anual modul de repartizare si utilizare a bugetului alocat acestui gen de actiuni si care, asa cum demonstreaza experienta ultimilor ani, determina intarzieri si intreruperi ale finantarii unor proiecte, la care continuitatea este absolut necesara. Am dorit sa schimbam acest lucru si sa imbunatatim cadrul legislativ in sensul in care sa ne permita o actiune mai eficienta, venind, totodata, in intampinarea solicitarilor partenerilor nostri din comunitatile romanesti. De altfel, nu este singurul proiect de lege referitor la romanii din afara frontierelor aflat in atentia MAE. La nivelul ministerului am finalizat proiectul legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, aflat in acest moment pe pagina de internet a MAE, fiind supus dezbaterii publice. Dorim foarte mult ca si acest proiect sa fie aprobat de guvern si adoptat de parlament intr-un termen cat mai scurt, pana la sfarsitul acestui an. Este, de altfel, pentru prima data cand Guvernul Romaniei sustine cu toata fermitatea, coerent si eficient, o atitudine activa, motivata atat de actualul context european, cat si de dorinta actualului executiv de a transmite un semnal foarte clar, acela al interesului deosebit acordat comunitatilor romanesti din afara granitelor.

– Romania are de mai multi ani o structura guvernamentala care se ocupa de comunitatile romanesti din afara granitelor, Departamentul pentru relatia cu Romanii de Pretutindeni (DRP), structura care a intrat la inceputul mandatului acestui guvern in subordinea MAE. De ce nu a fost elaborata aceasta lege mai devreme?

– Au existat mai multe intentii de a promova o astfel de lege, intr-un domeniu atat de important, dar includerea DRP in structura MAE a dat un impuls important activitatii departamentului si a determinat reconfigurarea directiilor de actiune politica, in conformitate cu noua logica institutionala. Prin elaborarea acestui proiect de lege intentionam sa dam un mesaj ferm ca autoritatile de la Bucuresti inteleg sa acorde un sprijin direct si substantial comunitatilor romanesti din afara frontierelor. Totodata, am manifestat o atentie sporita fata de respectarea standardelor europene si internationale in materie, avand in vedere orientarile formulate de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, in Raportul privind tratamentul preferential acordat de statul inrudit minoritatilor nationale, precum si declaratia “Suveranitate, responsabilitate si minoritati nationale” a Inaltului Comisar al OSCE. De asemenea, proiectul actual de lege include substanta proiectului de lege avizat inca din anul 2004 de Comisia de la Venetia si de Inaltul Comisar pentru Minoritatile Nationale al OSCE si transmis spre consultare statelor interesate, care nu au obiectat fata de prevederile cuprinse in acel proiect de act normativ relativ, in special la protectia pe care statul roman este indreptatit sa o acorde persoanelor apartinand minoritatii sale inrudite din acele state.

– MAE sau DRP s-au consultat cu organizatiile si asociatiile romanilor din afara granitelor in elaborarea acestui text legislativ? Care este pozitia acestor asociatii fata de noua lege?

– Am avut intotdeauna in vedere solicitarile si opiniile comunitatilor romanesti din afara frontierelor. Am discutat proiectul de lege cu reprezentanti ai acestora in diverse ocazii si mai mult, asa cum am mentionat deja, el este supus dezbaterii publice pe pagina de internet a MAE. Vom institui prin aceasta lege Forumul Comunitatilor Romanesti de Pretutindeni, care va avea un rol esential in identificarea intereselor comune ale comunitatilor si Consiliul Consultativ al Romanilor de Pretutindeni, format din 25 de personalitati reprezentative, care va putea propune institutiilor guvernamentale competente masuri pentru imbunatatirea activitatilor de sprijinire a comunitatilor din afara frontierelor.

– Care este numarul aproximativ al romanilor carora li se adreseaza aceasta lege? Este vorba despre cetatenii romani din diaspora, comunitatile de etnici romani din tarile vecine?

– Legea se adreseaza romanilor de pretutindeni. Nu am facut niciodata diferente, din punct de vedere al sprijinului acordat si al seriozitatii angajamentelor noastre intre comunitatile din vecinatate si romanii din diaspora, in afara unei abordari adaptate la problemele specifice ale acestora. Este un proiect destinat tuturor persoanelor de origine romana liber asumata, precum si celor ce apartin filonului cultural romanesc, care domiciliaza in afara frontierelor de stat ale Romaniei.

– Ce li se ofera concret romanilor de pretutindeni prin aplicarea acestei legi?

– Prin promovarea acestei legi, cadrul juridic al drepturilor romanilor de pretutindeni si al angajamentelor statului roman urmeaza sa fie substantial imbogatit. In stricta conformitate cu standardele europene si internationale, proiectul de lege cuprinde numai drepturi culturale si educationale care vizeaza pastrarea si afirmarea identitatii etnice, lingvistice, culturale si religioase a romanilor din afara granitelor. As mentiona cateva: dreptul de a beneficia de acces gratuit in Romania in institutiile de cultura, publice sau private, monumente istorice, situri de patrimoniu; dreptul de a studia in Romania la toate nivelurile si formele de invatamant; dreptul de a solicita si obtine, prin concurs, burse de studiu in Romania, la orice nivel si forma de invatamant, in vederea aprofundarii cunostintelor de limba romana si pentru afirmarea identitatii culturale si stiintifice romane, in conditii similare cetatenilor romani; dreptul de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru constructia sau renovarea de lacase de cult si institutii educationale cu predarea in limba romana in statul de cetatenie/resedinta; dreptul de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru sustinerea manifestarilor culturale, artistice si religioase ale romanilor de pretutindeni, a invatamantului in limba romana, precum si pentru functionarea organizatiilor culturale ale romanilor de pretutindeni si pentru alte activitati legate de obiceiurile si traditiile acestora; dreptul de a solicita si obtine sprijin pentru editarea de publicatii si realizarea de productii audio-vizuale in limba romana, precum si pentru crearea de institutii mass-media proprii.

– Ce li s-a oferit pana acum romanilor din aceste comunitati aflate in afara tarii? DRP a beneficiat in 2005 si in 2006 de fonduri marite substantial fata de anii anteriori. Ce s-a realizat concret cu aceste fonduri?

– Pana acum au fost sprijinite numeroase programe, proiecte sau actiuni vizand pastrarea si afirmarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a romanilor de pretutindeni, din fondurile alocate anual prin legea bugetului de stat. In anul 2005 au fost finantate 43 de proiecte, avand ca beneficiari comunitatile romanesti din statele vecine si Balcani, in valoare de 7.205.341 lei noi; 11 proiecte in valoare de 2.228.614 lei noi au fost derulate in parteneriat cu asociatii si organizatii romanesti din emigratie, iar 38 de proiecte in valoare de 1.648.356 de lei noi s-au realizat in colaborare cu institutii, fundatii si organizatii din Romania. As dori sa mentionez numai cateva actiuni. Au fost sustinute financiar publicatii in limba romana in Republica Moldova, Serbia si Muntenegru, Ungaria sau Ucraina, au fost acordate fonduri pentru construirea unor biserici in Republica Moldova si Ucraina, pentru renovarea sau dotarea unor centre romanesti in Serbia si Muntenegru, Kazahstan, Portugalia, au fost editate sau donate carti si materiale didactice scolilor si organizatiilor romanesti din vecinatate si, nu in ultimul rand, a fost finantata organizarea de manifestari culturale destinate romanilor de pretutindeni atat in Romania, cat si in Franta, Germania, Austria, Statele Unite ale Americii, Irlanda.

– MAE pregateste si un proiect de lege privind modalitatea de vot a cetatenilor romani din strainatate. Ce prevede acesta si cand va fi trimis spre adoptare in parlament?

– Proiectul de lege privind votul prin corespondenta va fi elaborat de catre un grup de lucru constituit la nivelul ministerului, care va colabora cu celelalte autoritati ale statului cu atributii in domeniu pentru a identifica solutiile corespunzatoare, urmand ca pana la sfarsitul actualei sesiuni parlamentare documentul sa fie trimis forului legislativ.

– Romania a detinut din toamna presedintia Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, mandat care tocmai s-a incheiat in aceasta luna. In toamna ati declarat ca veti folosi acest prilej pentru imbunatatirea situatiei etnicilor romani din tarile aflate in jurul Romaniei. Ce ati reusit sa faceti concret pentru acestia din pozitia de presedinte al Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei?

– Promovarea unor standarde ridicate pentru protectia minoritatilor nationale a reprezentat o dimensiune importanta a mandatului Romaniei de presedinte al Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei. Am urmarit, pe de o parte, punerea in valoare a propriei noastre experiente, recunoscuta deja drept un model in ceea ce priveste protejarea identitatii etnice si participarea minoritatilor in viata publica, si, pe de alta parte, utilizarea instrumentelor specifice Consiliului Europei pentru a asigura aplicarea unor standarde similare si minoritatii romane din statele vecine. La nivel general, as dori sa mentionez conferinta internationala organizata de presedintia romana a Comitetului Ministrilor, in luna martie 2006, cu participarea tuturor organismelor consultative ale minoritatilor nationale din statele membre al Consiliului Europei. Evenimentul a produs o larga dezbatere pe tema protectiei drepturilor minoritatilor nationale, dintre concluzii desprinzandu-se necesitatea ca organizatiile romanilor din vecinatate sa prezinte un mesaj unitar in dialogul cu autoritatile din statele de resedinta, beneficiind, in acest sens, de sprijinul nostru deplin pentru o mai buna promovare a intereselor lor legitime. De asemenea, pe perioada mandatului romanesc s-a decis elaborarea unui ghid de bune practici al Consiliului Europei pe tema consultarii si participarii la procesul decizional a minoritatilor nationale, care, sunt convins, va conduce la imbunatatirea protectiei acordate romanilor din statele vecine. Punctual, in ceea ce priveste Serbia si Muntenegru, situatia minoritatilor nationale, inclusiv a celei romane, a fost analizata cu maxima atentie de Comitetul Ministrilor, cu ocazia evaluarii modului de respectare a angajamentelor asumate la aderarea in Consiliul Europei. Raportul prezinta pe larg situatia minoritatilor nationale din Serbia si indeamna autoritatile sarbe sa acorde mai multa atentie implementarii cu acuratete a prevederilor Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, la care acest stat este parte din anul 2001. Mai mult, eforturile noastre de constientizare, la nivelul organizatiei de la Strasbourg, a problemelor specifice cu care se confrunta minoritatea romana din Serbia, au avut un impact important si la nivelul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care a decis elaborarea unui raport cuprinzator pe aceasta tema. Raportul a fost deja discutat in comisia parlamentara specializata, la 17 mai, si pe baza acestuia urmeaza ca Adunarea Parlamentara sa adopte o rezolutie sau o recomandare, indicand masurile necesare pentru imbunatatirea respectarii drepturilor minoritatii romane din Serbia si Muntenegru. In ceea ce priveste minoritatea romana din Ucraina, eforturile noastre s-au desfasurat pe doua paliere: la nivel bilateral si in cadrul institutional oferit de Consiliul Europei. Dialogul bilateral s-a concentrat pe potentialul oferit de Comisia mixta inter-guvernamentala pe aceasta tema, fiind convenita organizarea unei misiuni comune de monitorizare a respectarii drepturilor romanilor din Ucraina, respectiv ucrainenilor din Romania. La nivelul Comitetului Ministrilor, situatia minoritatilor din Ucraina a fost analizata cu ocazia elaborarii raspunsului la Recomandarea APCE nr. 1722 (2005) privind respectarea obligatiilor si angajamentelor asumate de Ucraina. Raspunsul Comitetului Ministrilor mentioneaza necesitatea ca autoritatile ucrainene sa continue implementarea deplina a Conventiilor Consiliului Europei la care Ucraina a aderat, inclusiv in domeniul minoritatilor nationale. In paralel, Consiliul Europei a adoptat un plan de actiune ce vizeaza alinierea Ucrainei la standardele organizatiei de la Strasbourg, in stransa cooperare cu autoritatile ucrainene. Toate acestea sunt, as spune, realizari de etapa. Situatia etnicilor romani din statele vecine ramane o prioritate a politicii externe romanesti, iar Romania va continua demersurile pentru a asigura respectarea deplina a drepturilor acestora, atat la nivel bilateral, cat si la nivel multilateral.