antal_arpad_.jpgPrimarul Antal Arpad consideră că proiectul cu care municipiul Sfântu Gheorghe candidează pentru titlul Capitală culturală europeană 2021, ce are ca temă centrală identitatea personală şi comunitară, va reuşi să dărâme o parte dintre prejudecăţile şi „zidurile invizibile” care despart oamenii şi comunităţile etnice în momentul de faţă.

„Eu sunt un optimist şi am convingerea că, indiferent dacă vom câştiga sau nu acest proiect, Sfântu Gheorghe va fi un oraş în care vor fi mai puţine ziduri invizibile care despart în acest moment oameni şi comunităţi. Şi dacă reuşim să facem acest lucru, şi sigur vom reuşi, atunci am pornit pe drumul cel bun”, a declarat primarul municipiului Sfântu Gheorghe.

Primarul a menţionat că Guvernul Ungariei s-a arătat dispus să contribuie financiar la susţinerea programelor culturale dacă municipiul Sfântu Gheorghe va obţine titlul de „Capitală culturală europeană 2021”. „Vreau să mulţumesc Guvernului maghiar pentru contribuţia dată până acum la pregătirea programelor prin Fundaţia Bethlen Gabor şi vreau să menţionez că avem şi o scrisoare de intenţie din partea Guvernului Ungariei, în cazul în care vom câştiga Guvernul maghiar va cofinanţa programele culturale. Practic, noi am reuşit să mai atragem un stat în acest proiect, în afara sprijinului Guvernului României şi al Uniunii Europene (…) Având în vedere că vorbim despre identitate, eu cred că e normal ca un guvern, chiar dacă e guvernul altui stat, să contribuie financiar la un program atunci când este vorba despre identitatea unei comunităţi care din punct de vedere cultural este foarte apropiată. Cred că noi, maghiarii din Transilvania, trebuie să ne folosim de această dublă calitate pe care o avem, de cetăţeni români şi etnici maghiari, în sensul de a fi protejaţi, iubiţi şi ajutaţi atât de Guvernul României, cât şi al Ungariei”, a mai spus Antal Arpad.

Municipiul Sfântu Gheorghe şi-a depus sâmbătă, la Ministerul Culturii, dosarul de candidatură pentru titlul „Capitală culturală europeană 2021” în numele „Ţinutului secuiesc”, fiind susţinut de oraşele Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc şi Gheorgheni din judeţele Covasna şi Harghita.
Coordonatorii proiectului au ales ca slogan „i2021”, iar ca temă centrală identitatea individuală şi comunitară în jurul căreia vor construi celelalte programe, pornind de la specificul municipiului Sfântu Gheorghe, unde o minoritate naţională, respectiv cea maghiară, este majoritară din punct de vedere numeric. Aceştia şi-au propus să promoveze diversitatea culturală, să faciliteze cunoaşterea reciprocă între etnii, să evidenţieze valorile comune, să întărească sentimentul de apartenenţă a cetăţenilor la un spaţiu cultural comun şi să creeze coeziune socială prin intermediul limbajului universal al artei şi culturii. În opinia lor, programul este de mare actualitate şi va avea un impact pozitiv asupra cetăţenilor, care îşi vor percepe mai bine propria identitate etnică şi vor accepta mai uşor identitatea altora, prin urmare, prin reducerea tensiunilor generate de necunoaştere, neînţelegere şi neacceptare, va rezulta o „societate mai deschisă şi mai primitoare”.

Oraşele care vor intra în turul al doilea de selecţie vor fi anunţate în luna decembrie, iar documentaţia pentru competiţia finală se va depune în luna august 2016. AGERPRES