Amenzile neîncasate creează mari probleme unor primării harghitene care, la repartizarea banilor de la bugetul central, primesc fonduri mai puţine, întrucât se consideră că acele amenzi sunt venituri proprii.
Una dintre primăriile care întâmpină astfel de probleme este Praid, care are de recuperat numai de la o singură persoană peste 100.000 lei. Este vorba de o femeie, care practică ”cea mai veche meserie din lume” în alte judeţe ale ţării, dar pe buletinul căreia apare localitatea Praid ca domiciliu, motiv pentru care toate procesele verbale de contravenţie întocmite de poliţişti sau jandarmi sunt trimise la primăria din această comună.
Primarul comunei Praid, Bokor Alexandru, a declarat, joi, că săptămânal vin pe numele acestei persoane amenzi de cel puţin 500 lei, iar suma totală adunată în ultimii ani depăşeşte 100 mii lei. Primarul spune că această femeie îşi oferă serviciile în judeţe precum Mureş şi Sibiu şi chiar dacă, între timp, i-a expirat buletinul, amenzile sunt trimise tot la Primăria din Praid.
‘În şapte ani am văzut-o o singură dată, când a venit să-şi reînnoiască buletinul. Noi am refuzat să-i eliberăm un buletin nou, dar amenzile sunt trimise tot la noi. Săptămânal ne vin amenzi de câte 500 lei(…) E ca o luptă oarbă, nu avem ce să facem’, a declarat primarul din Praid. În afara amenzilor neîncasate pentru prostituţie, la Praid mai sunt de încasat amenzi pentru vânzări ilicite, pentru diverse furturi sau amenzi de circulaţie, pe care primăria nu le poate recupera. Valoarea mare a amenzilor neîncasate defavorizează primăriile la repartizarea banilor de la bugetul central, când fondurile primite sunt mai puţine.
‘Noi, cu amenzile locale ne descurcăm, dar problemele mari sunt cu cei care nu stau, efectiv, aici, au buletinele expirate, încasează amenzi care se acumulează la noi. Iar procentajul de încasare ne defavorizează la distribuirea banilor. Şi pentru Praid ar înseamna un lucru mare să primească în plus 2-3 miliarde de lei vechi’, a spus Bokor Alexandru. O altă comună care se confruntă cu astfel de dificultăţi este Plăieşii de Jos, unde cele mai multe dintre amenzile neîncasate au fost primite de membrii comunităţii de romi, de la care nu pot fi recuperaţi banii.
Primarul din Plăieşii de Jos, Andras Zoltan, a declarat că este o problemă destul de gravă, întrucât valoarea amenzilor neîncasate se acumulează de la an la an. El a explicat că aproape 98 la sută dintre amenzile neîncasate au fost aplicate pentru scandaluri sau furturi, cele mai multe membrilor comunităţii de romi, de la care nu pot fi recuperaţi banii. ‘E ca un cerc vicios. Dacă cei amendaţi primesc ajutor social nu putem să recuperăm banii în alt fel, pentru că le cauzăm probleme de ordin social. (…) Pe de altă parte, dacă poliţia îşi face treaba şi dă amenzi, ne face nouă dificultăţi, iar dacă nu dă amenzi sunt acuzaţi că nu-şi fac treaba’, a spus Andras Zoltan.
Primarul din Plăieşii de Jos a ţinut să sublinieze că din această situaţie au de pierdut locuitorii comunei, din cauză că bugetul primit va fi unul mai mic. ‘Problema cea mai mare este că vom avea o grămadă de creanţe pe care nu le putem recupera şi care sunt scăzute din bugetul comunei şi afectează cei 3000 de oameni care trăiesc în Plăieşii de Jos. (…) Anul trecut am pierdut 1.5 miliarde de lei vechi la buget din acest motiv’, a declarat primarul. Şi alte localităţi din Harghita se confruntă cu astfel de probleme, autorităţile fiind de părere că ar trebui găsită o soluţie pentru ca să nu sufere o comunitate întreagă din cauza unui număr redus de persoane certate cu legea. AGERPRES
