În alegerea Ljubljanei drept Capitală verde a Europei în 2016 a contat foarte mult restricţionarea traficului auto în centrul oraşului, le-a transmis ambasadoarea Sloveniei la Bucureşti, Lea Stančič, autorităţilor oraşului Braşov, care doresc ca oraşul să devină Capitala verde a României.

Conform ambasadoarei slovene, planul pus în aplicare de primarul Ljubljanei poate fi implementat în orice oraş, gradual şi dacă administraţia îşi asumă această decizie.

„La întâlnirea cu domnul primar (Allen Coliban, primarul Braşovului – n.r.) – pe care am solicitat-o în mod expres, şi sunt foarte fericită că a găsit timp – am discutat despre viitoarea cooperare. Am discutat şi despre proiectul pe care îl face în Braşov, în special mobilitatea, gestionarea ecologică şi a deşeurilor şi problemele care sunt, de fapt, foarte apropiate de inima fiecărui sloven, pentru că suntem printre naţiunile care sunt cu adevărat în topul ţărilor foarte interesate de problemele de mediu, şi văd că şi domnul primar este la fel”, a spus Lea Stančič.

Ea a precizat că în cadrul discuţiilor a fost abordat şi subiectul privind o înfrăţire dintre un oraş din Slovenia şi Braşov.

„Am găsit foarte multe puncte comune între obiectivele şi năzuinţele Braşovului de a deveni Capitală Verde a României şi faptul că Ljubljana, capitala Sloveniei, a fost Capitală Verde a Europei. Avem dimensiuni similare, 300 de mii de locuitori, avem un centru istoric frumos, avem mobilitate care se orientează spre noi tendinţe – acelea de a mări spaţiile pietonale şi de a crea infrastructură pentru biciclişti. Pornind de la toate aceste puncte, am discutat despre proiecte viitoare, despre participarea eventuală la Forumul Oraşelor Verzi, eveniment pe care Braşovul îl găzduieşte în luna septembrie şi despre posibilitatea sau oportunitatea de a înfrăţi Braşovul cu oraşe din Slovenia. Au fost primele elemente care pun baza unor viitoare proiecte comune”, a declarat primarul Allen Coliban.

Lea Stančič s-a aflat în vizită în judeţul Braşov, unde s-a întâlnit cu autorităţile judeţene şi locale, dar şi cu reprezentanţii companiilor româno-slovene, între care Unior-Tepid şi Perutnina Romania. AGERPRES