Timisoara, lovita in investitii de proiectia bugetului national

Administratia timisoreana este nemultumita de proiectia bugetara nationala pe 2010, deoarece Guvernul nu a prevazut sa acorde vreun leu niciuneia dintre investitiile mari ale municipiului, desi in discutie sunt obiective de infrastructura cu impact major.

Primarul Gheorghe Ciuhandu spune ca nici nu-si face sperante ca Executivul va ajuta Timisoara, “mentinandu-se, probabil, alocarile de fonduri cu dedicatie, in functie de culoarea politica a administratiilor, asa cum s-a intamplat si in 2009”.

Proiectele pentru care edilii locali au sperat sa primeasca anumite cote de la buget vizau: soseaua de centura si centura feroviara a Timisoarei, izolarea termica a blocurilor, reabilitarea cladirilor istorice, crearea Institutului Oncologic, extinderea pietei de gros, realizarea bazinului olimpic si a unei sali polivalente. Din totalul de 56 de kilometri ai soselei de centura a municipiului, in decembrie s-a inaugurat doar un tronson de 12,5 kilometri, total nesatisfacator pentru fluenta rutiera de tonaj mare a Timisoarei.

In absenta unei variante de ocolire, toate arterele municipale au fost distruse de masinile grele. Consiliul Local a votat perceperea unei taxe de 200 de lei pentru fiecare masina cu gabarit ridicat, banii servind la repararea drumurilor din oras. Prin crearea centurii feroviare, edilii locali vor sa scoata traficul de marfa din oras, o varianta avuta in vedere fiind realizarea traseului paralel cu autostrada Arad – Timisoara.

Pentru reabilitarea termica a blocurilor predecembriste, Ministerul Dezvoltarii a alocat Timisoarei, “pe hartie”, 12.220.000 de lei credite de angajament, dintr-o solicitare de aproape 20.000.000 de lei, dar, potrivit viceprimarului Sorin Grindeanu, “nu a sosit decat o mica transa”. In ceea ce priveste reabilitarea cladirilor istorice din Timisoara, Gheorghe Ciuhandu spune ca “orasul are cea mai extinsa zona de protejare a monumentelor istorice din Romania, cu cateva sute de astfel de obiective, care nu vor putea fi revitalizate fara sprijin financiar guvernamental, desi un sprijin a venit din partea Guvernului Germaniei, printr-un proiect de asistenta tehnica si financiara”. Pentru finalizarea proiectului, care se deruleaza pe parcursul mai multor ani, sunt necesare fonduri de circa cinci milioane de euro, fara de care cladirile-monument se vor ruina complet.

Ideea crearii unui Institut Oncologic la Timisoara este mai veche in randul edililor si a mediului medical local, tinand cont de faptul ca numarul cazurilor de imbolnaviri creste foarte mult. Startul infiintarii institutului a fost dat in primavara lui 2009 de fostul ministru al Sanatatii, Ion Bazac, care estima costurile la circa 60 de milioane de euro. Institutul ar urma sa deserveasca toate cazurile din zona de vest a tarii, respectiv, din judetele Arad, Caras Severin, Hunedoara si Timis, unde numarul bolnavilor de cancer este foarte mare. Doar in Timis sunt inregistrate peste 14.000 de persoane afectate de aceasta maladie, anual fiind luate in evidenta cate 2.000 de noi cazuri. Actuala piata de gros din Timisoara este ocupata la capacitate maxima iar administratia locala doreste extinderea acesteia cu inca 1,5 hectare. AGERPRES