Soluţii şi idei pentru oraşele industriale, dezbătute de specialişti într-o conferinţă la Reşiţa

Conferinţa ştiinţifică “După coşmarul industrial: experienţe, amintiri şi aşteptări ale (dez-)industrializării în Europa de sud-est din perspectivă comparativă” se desfăşoară joi şi vineri la Reşiţa, ocazie cu care primarul municipiului gazdă, Ioan Popa, speră să găsească soluţii şi modele pentru oraşul de pe Bârzava.

“Ne bucurăm să găzduim un asemenea eveniment. Suntem onoraţi să avem printre noi profesori-doctori din Germania, Grecia, Serbia, Italia, o multitudine de experţi în istoria industriilor. De aici putem trage unele învăţăminte, mai ales pentru noi, reşiţenii, pentru a nu repeta greşelile altora”, a subliniat, în deschiderea manifestării, primarul municipiului Reşiţa, Ioan Popa.

Potrivit vorbitorilor, după Revoluţia din 1989, în România, dar şi în alte ţări din fostul bloc comunist, s-a produs un puternic fenomen de dezindustrializare. Cum s-a reuşit ca acest moment să fie depăşit în Polonia, Bulgaria sau Serbia şi care ar fi modelul de urmat pentru Reşiţa sunt doar câteva din întrebările la care participanţii la conferinţa ştiinţifică încearcă să dea un răspuns.

“Fenomenele de industrializare care au început în secolele XVIII-XIX şi la Reşiţa, că de aceea suntem aici, au fost urmate de fenomene de dezindustrializare. Am auzit, pe parcursul conferinţei, şi de cazul Poloniei. Istoricii se ocupă de această chestiune, de ce se întâmplă în epoca postindustrială, în epoca în care industria de tip vechi, din Europa de Răsărit, economia de stat, economia planificată, trec la o economie modernă, liberală, de piaţă, care face deosebirea de perioada anterioară. Ştim foarte bine cum perioada aceasta de dezindustrializare a generat frământări şi la noi, mari nemulţumiri, cu multe efecte negative”, a afirmat prof. univ. dr. Rudolf Gräf, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Istoricii prezenţi la Reşiţa au prezentat o serie de exemple şi au încercat să găsească soluţii pentru depăşirea acestor momente, precum o reindustrializare, o reorganizare a economiei pe alte principii, ori care sunt forţele care generează această schimbare.

“Cercetăm la această conferinţă, cum în Europa de sud-est s-a petrecut procesul de industrializare, s-au dezvoltat industriile sub aspect istoric şi cum se reflectă această industrie istorică în contemporaneitate. Trebuie să înţelegem cum s-au dezvoltat culturile industriale şi ce se întâmplă în societate când acele industrii dispar, aşa cum s-a întâmplat după dispariţia socialismului. Putem afla aceste lucruri doar dacă le cunoaştem istoria în detaliu, pentru a putea lua deciziile bune în contemporaneitate”, a declarat prof. univ. dr. Ulf Brunnbauer, din partea Institutului Leibniz de Cercetare pentru Estul şi Sud-Estul Europei. AGERPRES