Senatorul Darius Vâlcov susţine păstrarea prefecturilor în contextul regionalizării

valcov_darius2.jpgPrefecturile trebuie să rămână în judeţe în contextul regionalizării, însă rolul acestora să fie mai discret, limitat la chestiuni de coordonare în situaţii de urgenţă, la verificare a legalităţii actelor emise de administraţiile locale şi transmiterea mesajelor Guvernului, a declarat sâmbătă senatorul PSD de Olt, Darius Vâlcov.

Darius Vâlcov, preşedinte al Comisiei de administraţie din Senat, a spus că prefecturi există şi în Franţa şi crede că aceste instituţii trebuie păstrate şi în România, posibil cu unele modificări de genul renunţării la funcţiile de subprefect.
“Eu nu văd o mare legătură cu regionalizarea, nu văd că ar trebui făcute mari modificări, poate renunţarea la anumite funcţii din prefecturi, nu văd utilitatea şi a unui subprefect, a altor persoane din cabinet, poate un rol un pic mai limitat, mai discret, să se ocupe în special de tot ce înseamnă situaţii de urgenţă şi la chestiuni de verificare a legalităţii unor acte”, a afirmat Vâlcov. Parlamentarul a menţionat că o parte din activitatea actuală a prefecturilor, în special şedinţele la care participă şefii unor instituţii deconcentrate şi prezintă rapoarte de activitate sunt lipsite de finalitate, pentru că în urma respectivelor reuniuni nu rezultă proiecte ori măsuri concrete.

“Coordonarea aceasta se face de ochii lumii până la urmă în şedinţele (şedinţele de Colegiu Prefectural, Dialog Social etc – n.r.) în care toată lumea vine sau nimeni nu vine, spune ce are de spus şi nimeni nu-i ascultă, nu se ia nicio măsură. N-am văzut ca în urma celor întâlniri să fi şi reieşit o iniţiativă legislativă, o propunere de vreun fel la o autoritate. (…) Prefectul să rămână pe transmiterea unor mesaje ale Guvernului, de preluare a problemelor create de situaţii de urgenţă, calamităţi, de verificare a legalităţii unor acte, hotărâri”, a susţinut Vâlcov.

Senatorul social-democrat a declarat că regionalizarea nu trebuie confundată cu alţi termeni şi ea nu va însemna desfiinţarea unor localităţi, unificarea altora, însă problema “redesenării” unor localităţi trebuie deschisă, eventual din 2014. “Discutându-se în acest an atâtea legi importante – modificarea Constituţiei, Codul electoral, reorganizare, descentralizare, reformă administrativă – începem să le confundăm şi să nu mai ştim cu ce se ocupă una şi cu se ocupă cealaltă. Ca să uneşti două localităţi nu trebuie să vorbeşti de regionalizare. Aceea este o reformă administrativă care, în niciun caz, nu va fi discutată anul acesta. Analiza nu se face ochiometric în niciun caz. Dacă se va discuta vreodată de aceste redesenări, să spunem, la nivelul localităţilor, (…) doi ani de zile nu ar ajunge pentru această discuţie. Din 2014 încolo cred că trebuie deschisă şi această discuţie”, a spus Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina.

Regionalizarea va determina, în opinia acestuia, o reducere a puterii, dar şi a personalului unor ministere, ale căror atribuţii vor fi transferate, în mare parte la regiuni şi autorităţi locale, în condiţiile în care cel mai mare grad de absorbţie a fondurilor europene a fost la POR-uri, iar regionalizarea urmăreşte în special atragerea de fonduri europene. AGERPRES