Propuneri ale reprezentanţilor ACOR şi AOR, în Comisia specială parlamentară de Cod administrativ

Reprezentanţii primarilor comunelor şi oraşelor au propus membrilor Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului ca în noul Cod administrativ să fie prevăzut ca funcţia de administrator public să facă parte din aparatul primarului, iar cea de secretar al primăriei să ţină de aparatul administraţiei locale.

Preşedintele Comisiei, deputatul Marcel Ciolacu, a precizat că administratorul public trebuie să îndeplinească condiţii de studii şi vechime pentru a fi introdus în aparatul propriu al primarului. “Punem nişte condiţii de studii, de vechime şi să-l introducem în aparatul primarului şi atunci primarul vine cu consilierii personali pe mandatul său, ca şi prefectul. Aşa îşi asumă administratorul, îl reprezintă pe el, vine cu proiect de manager şi atunci poate să aibă pârghia de a-i desface contractul şi eliminăm concursul“, a precizat Ciolacu.

O altă propunere, avansată de preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACOR), Alin Nica, şi acceptată în principiu de membrii Comisiei, a fost clarificarea statutului secretarului unităţi administrativ-teritoriale (UAT), care trebuie să facă parte din aparatul de specialitate al primarului, un element nou faţă de legea actuală. “Dacă e o problematică de natură juridică care trebuie dezbătută în consiliul local, cel mai în măsură să facă acel raport de specialitate este secretarul, mai ales la comune, unde nu avem consilieri juridici”, a precizat Nica.

El a mai supus atenţiei comisiei clarificarea înlocuitorului de drept al secretarului UAT. “În prezent, dacă secretarul UAT este în imposibilitatea exercitării atribuţiilor, nu avem clar un înlocuitor de drept şi ar trebui mai bine clarificat cine numeşte acest înlocuitor de drept, ce condiţii trebuie să îndeplinească acesta, perioada şi modalitatea concretă de exercitare a atribuţiilor”, a menţionat vorbitorul.

Reprezentantul ACOR a mai propus o delimitare clară a exercitării de către prefect a controlului legalităţii actelor administrative. “Dacă ne uităm în Legea 340/2004 a prefectului, vedem că prefectul se ocupă de verificarea actelor administrative ale autorităţii publice locale, noul Cod prevede că se ocupă de verificarea actelor. Ţinând cont şi de faptul că prefectul nu va mai fi înalt funcţionar public, ci va fi legat de actul politic, o astfel de prevedere ar putea să nască anumite îngrijorări cu privire la implicarea prefectului în actele administrative ale autorităţii publice locale”, a susţinut Nica.

De asemenea, s-a avansat propunerea ca primarii să primească o indemnizaţie la împlinirea vârstei de pensionare, întrucât “au obligaţii de demnitar, dar la drepturi, nici funcţionar”, răspunsul comisiei fiind acela că în această privinţă va fi o decizie politică.

În cadrul dezbaterii s-a discutat şi despre necesitatea descentralizării, dar cu condiţia ca proiectele de dezvoltare să fie susţinute de resurse financiare corespunzătoare. “Atragem atenţia că susţinem descentralizarea, dar vrem să se respecte principiul şi din legislaţia românească, şi din cea europeană ca responsabilităţile care derivă din lege să fie acompaniate de resurse corespunzătoare. Avem nevoie ca guvernanţii, indiferent de culoarea politică, să-şi respecte promisiunile”, potrivit preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România, Ionel Chiriţă.

În replică, deputatul PNL Victor Paul-Dobre a susţinut ideea unei administraţii profesioniste. “Eu cred în continuare în ideea unei administraţii profesioniste, oameni pregătiţi pentru administraţie, care au trecut prin concursuri. Aş fi foarte ferm pentru o reducere drastică a acestui tip de sinecuri şi a numărului mare de UAT-uri care nu se mai justifică”, a afirmat Dobre.

Membrii Comisiei au solicitat primarilor să trimită propunerile imediat după consultări pentru a fi asumate şi formulate amendamente la proiectul de lege.

La următoarea şedinţă a Comisiei speciale, programată pentru marţi, săptămâna viitoare, între orele 10,00 – 12,00 şi 14,00 până la final, vor fi invitaţi primarul general al Capitalei şi cei de sectoare, reprezentanţi de la Agenţia Naţională de Integritate, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Consiliul Economic şi Social, a anunţat Ciolacu. AGERPRES