Principalele obiective pentru modernizarea administraţiei au fost dezbătute la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România

Aproximativ 70 de edili şefi ai celor mai mari oraşe din ţară au participat pe 29 iunie la Constanţa la lucrările Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), în cadrul lucrărilor fiind stabilite direcţiile de acţiune şi obiectivele comune pentru modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice centrale şi locale.

În cadrul unor declaraţii de presă, susţinute în contextul reuniunii, Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3 al municipiului Bucureşti şi preşedinte în exerciţiu al AMR, a declarat că evenimentul s-a constituit şi într-un bilanţ în care au fost reliefate atât plusuri cât şi minusuri, ale organizaţiei.

“În primul rând trebuie să vedem lucrurile bune care s-au întâmplat în ultimul an, ca de exemplu, un punct important al priorităţilor noastre – Legea salarizării. Chiar dacă nu este o lege perfectă, poate şi trebuie să fie îmbunătăţită, dar aduce marele câştig prin faptul că noi, administraţiile locale, putem să ne stabilim grila de salarizare. De asemenea, lucrăm cu administraţia centrală şi parlamentul, la mai multe legi printre care aşi aminti: Codul administrativ – care vine să reunească tot ce înseamnă reglementări pentru administraţia locală, într-o lege unitară. De asemenea se lucrează pe Legea Curţii de Conturi a Românei. Tocmai s-au adus îmbunătăţiri pe Legea Achiziţiilor publice, foarte importantă pentru noi şi de asemenea nu trebuie să uităm că se lucrează foarte intens şi pe legea 10 şi pe legea 50. Conjunctura şi structura administrativă ne preocupă permanent” – a declarat Robert Negoiţă.

În privinţa Curţii de Conturi a Românei, Robert Negoiţă a ţinut să aprecieze noua manieră de lucru a instituţiei de control, impusă de actualul preşedinte, Mihai Busuioc. “În privinţa armonizării Legii Curţii de Conturi cu realităţile din administraţia publică locală şi centrală, foarte importantă este abordarea, şi asta s-a schimbat odată cu înnoirea conducerii. Astăzi Curtea de Conturi nu mai vine în control asemeni unui miliţian comunist ce are drept scop iminent găsirea de prejudicii, inventate, pe care nu le vom putea recupera vreodată. Acum se pune prioritate pe caracterul de prevenţie şi îndrumare. Noi avem nevoie, mai ales pe un cadru legislativ precar în care foarte multe legi sunt disonante, se contrazic reciproc, în care dacă respecţi un act normativ, încalci prevederile altuia, de un îndrumător şi un sprijin care să ne ajute să aplicăm corect legislaţia, ceea ce a început să se întâmple. De cele mai multe ori, când greşim în activitate, neintenţionat, Curtea de Conturi trebuie să ofere îndrumare şi să ne fie un sprijin, în această direcţie. Dacă discutăm despre o schimbare reală, aceasta este principala schimbare pe care o aşteptăm, aici. Abordarea Curţii de Conturi, de până anul trecut, a constituit o problemă pentru întreaga Românie. Oamenilor, cetăţenilor, celor din administraţia publică în general, le era frică să facă ceva de frica Curţii de Conturi a României, care avea o abordare comunistă miliţienească şi care nu avea nicio legătură cu abordarea Curţii europene de conturi. Istoria va evidenţia foarte clar care au fost erorile grave ale acelui tip de abordare” – a conchis Robert Negoiţă.

Subiectul a fost abordat public şi de către primarul Constanţei, Decebal Făgădău, gazda reuniunii şi vicepreşedinte al AMR. “Domnul preşedinte al Curţi de Conturi a României, Mihai Busuioc, prezent la reuniunea de la Constanţa, a menţionat în cadrul discuţiilor cu edilii municipiilor, câteva aspecte care schimbă fundamental poziţia instituţiei. De la identificarea, musai, de prejudicii se trece la o activitate de îndrumare care să nască un dialog pentru punerea în acord a cadrului legislativ. De asemenea s-a vorbit despre mobilitatea inspectorilor, pentru că de foarte multe ori veneau colegi din ţară în misiuni de audit şi parcă venea prăpădul. Aşa am ajuns ca oameni din altă parte, neînţelegând politicile locale, să impute prejudicii inventate, la Constanţa, ca urmare a ajutoarelor acordate oamenilor care au primit hrană prin cantinele sociale, urmare a hotărârilor de consiliu local. Cu alte cuvinte se pronunţau şi asupra oportunităţii şi a legalităţii şi economicităţii utilizării fondurilor publice, ceea ce nu are cum să facă o Curte de Conturi modernă, în acord cu obiectivele Curţii Europene de Conturi” – a comentat Făgădău.

În încheiere, Robert Negoiţă a reliefat principalele teme de discuţie în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România. “Dacă ar fi să sintetizăm dintre temele pregnante de discuţie, au fost reliefate, de către primari, câteva dintre dificultăţi. În primul rând, cele bugetare. Municipalităţile tocmai au pierdut nişte sume din bugete, odată cu modificarea Codului fiscal. Un alt aspect relevant este descentralizarea. De foarte multe ori cetăţenii ne ceartă pe chestiuni care nu sunt în atribuţia noastră ci în responsabilitatea administraţiei centrale cum ar fi facilităţile de sport, de transport, cultură, căi ferate şi alte similare. Nu sunt la noi, rămân în paragină, multe se transformă în gropi de gunoi şi adevărate probleme ale comunităţii. În dialogul nostru cu administraţia centrală încercăm de fiecare dată să punctăm şi să rezolvăm cât se poate din ele” – a conchis Robert Negoiţă, preşedintele AMR. AGERPRES