Primăria Ineu a început demersurile pentru reabilitarea şi punerea în valoare a Cetăţii medievale

abrudan_calin.jpgAutorităţile locale din oraşul Ineu doresc renovarea Cetăţii medievale şi includerea acesteia în circuitul turistic. “Cred sincer că renovarea Cetăţii va constitui cel mai important proiect pe care doresc să îl duc la bun sfârşit ca primar al oraşului. Sper că împreună cu colaboratorii noştri, cu toţi cei implicaţi în acest proiect, vom reuşi să refacem Cetatea, care va constitui, în mod cert, un obiectiv foarte important atât pentru noi, ca oraş, pentru zonă şi chiar pentru judeţ. Dorim să transformăm Ineul într-un oraş cu o însemnată pondere turistică şi, bineînţeles, dorim să introducem Cetatea şi oraşul în circuitul turistic”, a declarat Călin Abrudan, primarul oraşului Ineu.

El a adăugat că specialiştii au început evaluarea stării tehnice a zidurilor Cetăţii, pentru a putea fi întocmit proiectul privind reabilitarea monumentului şi şi-a exprimat speranţa ca documentaţia proiectului să fie finalizată până la mijlocul lunii iulie a acestui an, astfel ca până până la începutul lunii septembrie să se reuşească obţinerea avizelor şi a autorizaţiei de construcţie, pentru ca tot în aceeaşi perioadă proiectul să poată fi scos la licitaţie.

“Conform unei evaluări realizate de foştii concesionari ai Cetăţii, valoarea lucrărilor de renovare ce ar trebui făcute aici se ridică la 15-17 milioane euro, ori din câte am aflat, neoficial, valoarea maximă a lucrărilor finanţate din fonduri europene va fi de numai 5 milioane euro. În aceste condiţii va trebui să regândim tot ceea înseamnă întreţinerea în viitor”, a mai spus primarul Călin Abrudan.
Arhitectul Mihai Muţiu, reprezentat al firmei timişorene care a început evaluarea stării fizice a cetăţii pentru elaborarea documentaţiei de intervenţie asupra monumentului, în vederea întocmirii proiectului de reabilitare a edificiului, preciza că, pentru început, vor va trebui consolidată zidăria cetăţii.

“Am constatat faptul că, de primă urgenţă, vor trebui făcute nişte consolidări la zidăria Cetăţii, în special în partea dinspre râul Crişul Alb. Vom continua evaluările pentru a putea stabili, cu aproximaţie, la ce valoare se vor ridica lucrările de renovare ce vor trebui executate. Sperăm să obţinem finanţarea acestor lucrări, lucru ce ar putea constitui o problemă, zic eu, pentru că din câte am înţeles, pragurile de finanţare aprobate de Comisia Europeană au scăzut destul de mult faţă de anii trecuţi. Pentru noi va fi o provocare, în sensul de a găsi o variantă rezonabilă ca valoare şi care să fie şi fezabilă. Suntem însă încrezători, deoarece cunoaştem monumentul de câtva timp şi credem că vom reuşi să găsim o variantă corectă până la urmă”, a declarat Mihai Muţiu.

El a adăugat că arhitectura Cetăţii este una tipic militară, ea suferind adaosuri succesive, forma actuală datând de pe la 1600. Este în formă de patrulater, având la colţuri patru bastioane circulare. La interior, toate curtinele sunt dublate de corpuri de clădiri în care odinioară intraseră toate utilităţile (palat, apartamente private, capelă, depozite). Cele mai multe dintre decoraţiile interioare au dispărut sau au fost ascunse de renovările neinspirate ale perioadelor mai recente. Zidurile erau înconjurate pe trei laturi de şanţuri cu apă, iar pe cea de-a patra latură curgea Crişul Alb. Poarta cetăţii a fost dotată cu un pod cu trei punţi mobile.

Cetatea datează de pe la 1200-1300, fiind atestată documentar pentru prima dată, în anul 1472. A aparţinut succesiv Ungariei, apoi turcilor fiind un important centru administrativ al otomanilor, principilor transilvăneni Gheorghe Rakoczi I şi Gheorghe Rakoczi al Il-lea, apoi austriecilor care au transformat-o în cazarmă. Pe la 1760-1780, austriecii nu au mai utilizat-o ca şi cazarmă, Cetatea primind diverse utilizări, ultima fiind cea de şcoală pentru copiii cu dizabilităţi psihice şi fizice (anii 1970-1980).
“În această ultimă perioadă s-au făcut şi ultimele intervenţii de consolidare a clădirii, destul de brutale şi, ca să spun aşa, nu prea în spiritul monumentului, dar suficiente ca să-l ţină în viaţă. De atunci, Cetatea a fost complet neglijată, din lipsa fondurilor, dar acum sperăm că vom reuşi să realizăm o reabilitare de calitate. Are însă o istorie foarte lungă şi interesantă, care cred eu că poate fi pusă în valoare în spaţiile muzeale pe care intenţionăm să le creăm aici”, a adăugat arhitectul Mihai Muţiu. AGERPRES