Municipiul Giurgiu s-a înfrăţit cu Regiunea Cahul şi localitatea Cruzeşti din Republica Moldova

Reprezentanţii Regiunii Cahul şi localităţii Cruzeşti din Republica Moldova aflaţi pe 6 decembrie, la Giurgiu, pentru înfrăţirea cu oraşul de la Dunăre, au mulţumit  poporului român pentru bursele de studiu acordate copiilor moldoveni, pentru grădiniţele reparate şi autobuzele şcolare donate.

“Noi reprezentăm un raion amplasat în sudul Republicii Moldova, pe linia Prutului ne învecinăm cu judeţul Galaţi, în partea de sud- est cu Regiunea Odessa din Ucraina şi această poziţie geografică foarte favorabilă ne creează multe oportunităţi, multe posibilităţi de cooperare transfrontalieră. Noi deja am implementat multe proiecte care ne-au ajutat să soluţionăm multiple probleme pe plan social şi economic. Mulţumim Guvernului României pentru acest suport acordat în ceea ce priveşte studenţii noştri şi liceenii care fac studiile în România, pentru grădiniţele reparate pentru autobuzele şcolare oferite nouă, pentru acel suport pe calea integrării în spaţiul european pe care noi îl simţim în fiecare zi”, a declarat vicepreşedintele Regiunii Cahul, Vladimir Calnîc. El a spus că speră ca documentul de înfrăţire să fie în folosul tuturor cetăţenilor din teritoriile celor două administraţii.

“Eu am fost în prima generaţie de elevi basarabeni care au au învăţat la Bucureşti, la Liceul Gheorghe Lazăr. Vreau să vă mulţumesc pentru cele peste nouă sute de grădiniţe reparate în satele din Republica Moldova, inclusiv localitatea noastră a beneficiat prin Fondul de Investiţii de 1,5 milioane de lei din partea României şi cu aceşti bani am realizat un complex educaţional. Vreau să vă mulţumesc pentru dragostea pe care o aveţi pentru noi, necondiţionat, sângele apă nu se face, iar fraţii în veci vor fi fraţi!”, a declarat primarul comunei Cruzeşti, Violeta Crudu.    Primarul municipiului Giurgiu, Nicolae Barbu, a prezentat proiectele europene care se desfăşoară în municipiu şi a spus că fondurile europene reprezintă principala şi cea mai sigură sursă de dezvoltare. “Banii UE sunt bani siguri, bani cu care ne putem dezvolta, niciodată nu credeam că vom avea posibilitatea să folosim aşa surse mari financiare, toate proiectele pe care municipalitatea le-a pregătit, depus şi se află în diverse faze de evaluare sau de implementare depăşesc 85 de milioane de Euro, finanţare europeană. Ca o comparaţie, sumele pe care municipalitatea poate să le pună la dispoziţie dezvoltării an de an nu depăşesc 2,5 milioane de Euro, surse proprii, deci fără aceşti bani europeni care vin greu, sunt foarte greu de câştigat, dar sunt atât de necesari, nu putem face o dezvoltare armonioasă şi durabilă a comunităţilor noastre”, a subliniat primarul Nicolae Barbu. AGERPRES