Municipiul Giurgiu nu a primit bani pentru expertizarea clădirilor cu risc seismic ridicat

Primăria Giurgiu nu a primit bani de la guvern pentru expertizarea clădirilor cu risc seismic ridicat, dar administraţia publică locală are în plan pentru anul viitor să aloce fonduri pentru expertize, după care, în funcţie de rezultat, să fie alocaţi bani pentru reabilitare, a declarat şefa Biroului Relaţii Externe din cadrul Primăriei municipiului Giurgiu, Ana Maria Trăsnea.

“Primăria municipiului Giurgiu are în lucru şi a demarat o acţiune de inventariere a tuturor clădirilor cu risc seismic din municipiu, dar Guvernul nu a trimis până acum fonduri pentru expertizare, în această situaţie municipalitatea are în plan ca în bugetul pentru anul viitor să aloce fonduri din surse proprii pentru efectuarea de expertize la astfel de clădiri, după care să fie alocaţi şi bani pentru reabilitare”, a afirmat Ana Maria Trăsnea.

Şi administratorul public al municipiului Giurgiu, Nicu Ghiţă, a declarat că în municipiul Giurgiu “nu există clădiri locuite cu risc seismic ridicat”. “Din datele pe care le ştiu, fostul sediul al Prefecturii Giurgiu, clădirea în care a funcţionat fostul institut de proiectări din oraş, fostul sediul al bibliotecii judeţene ar fi câteva dintre clădirile din oraş cu risc seismic, dar toate sunt dezafectate. Nu avem clădiri locuite cu risc seismic ridicat. Ştiu că a existat blocul de locuit H1 care avea un anumit risc seismic, dar acesta a fost consolidat în urmă cu aproximativ zece ani de zile, mai este o fostă locuinţă la intersecţia străzii I.C. Brătianu cu strada 23 august ai cărei proprietari locuiesc în Bucureşti şi care stă aproape să cadă, noi am pus în vedere proprietarilor să o consolideze sau să o demoleze, au fost aplicate şi amenzi în acest sens, dar nu a fost demolată şi nici consolidată. Trecătorii sunt avertizaţi că există pericol de prăbuşire, dar nu locuieşte nimeni în această clădire”, a declarat Nicu Ghiţă.

Potrivit documentelor vremii, clădirea în care a funcţionat Tribunalul şi Prefectura Giurgiu a fost construită la finalul secolului al XIX-lea. Palatul Prefecturii şi-a păstrat destinaţia până în 1950 şi a rămas clădire administrativă până în 1975. Din 1981 a devenit sediul Consiliului Popular, după 1990 a continuat să găzduiască Prefectura şi Consiliul judeţean, iar în 2005 clădirea a fost dezafectată în vederea punerii în practică a unui proiect de consolidare care nu a fost finalizat nici până în prezent.

În ceea ce priveşte clădirea în care a funcţionat fostul institut de proiectări din oraş, aflată de asemenea pe lista monumentelor istorice, a fost construită în anii 1900, aici a funcţionat o şcoală particulară, un orfelinat, liceul comercial şi în anul 1980 devine sediul institutului de proiectări. În prezent această clădire este dezafectată, în jurul acesteia fiind amplasate de către municipalitate benzi de semnalizare care atenţionează faptul că există pericol de prăbuşire, iar trecătorii ocolesc zona.

Potrivit ISU Giurgiu, în urma mişcării seismice înregistrate în noaptea de 27 spre 28 decembrie nicio clădire din Giurgiu nu a suferit avarii. AGERPRES