“Investitorii revin la Cluj, ceea ce înseamnă că administraţia judeţeană este din nou credibilă”

uioreanu_horea_250.jpgSusţine preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, în interviul acordat portalului Administratie.ro. Acesta afirmă că situaţia găsită în instituţie după alegerile din iunie 2012 nu l-a mulţumit, deoarece banii judeţului erau cheltuiţi pe proiecte fără însemnătate, iar personalul CJ este în continuare subdimensionat.

Horea Uioreanu consideră că a reuşit în ceea ce şi-a propus la preluarea mandatului, să recredibilizeze administraţia judeţeană, care a avut de suferit în trecut din cauza scandalurilor de corupţie. “Se pare că am reuşit, investitorii revin la Cluj, ei au văzut că noi nu stăm cu mâna întinsă după şpagă, ci vrem să le oferim ocazia de a deschide aici afaceri”, afirmă preşedintele Consiliului Judeţean.

” Am încercat să realizez o prioritizare a alocărilor bugetare, din banii necheltuiţi, pentru a rezolva probleme stringente”

– A trecut o jumătate de an de când aţi preluat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Cum a fost situaţia generală pe care aţi găsit-o, faţă de ceea ce vă aşteptaţi?

– Trebuie să recunosc faptul că nu am avut aşteptări prea mari, prin urmare nu am fost extrem de dezamăgit. Ştiam, intuiam, că bugetul judeţului a fost supradimensionat şi… cheltuit. Din păcate banii au fost cheltuiţi cam fără rost, pe proiecte minore, în general direcţionate politic. În schimb, proiectele mari de infrastructură, celebrul program de modernizare a drumurilor judeţene, bătea pasul pe loc, iar şoselele Clujului arătau ca după război! Pe de altă parte, contractele de execuţie a lucrărilor de infrastructură erau defectuoase, firmele înregistrau întârzieri mari, chiar înainte de a se apuca de lucru, au cerut majorări de preţuri. Sub ameninţarea rezilierii contractelor, au renunţat la majorări.
Un alt proiect aflat încă sub semnul întrebării este cel care priveşte Centrul pentru Managementul Integrat al Deşeurilor, proiect cu finanţare europeană. Aici nu doar că lucrările sunt întârziate cu aproape un an, dar liderul asocierii de firme care a câştigat licitaţia a intrat în insolvenţă. Acum căutăm soluţii pentru a nu bloca proiectul prin rezilierea contractului, astfel încât să nu înregistrăm întârzieri şi mai mari, mai ales că la Cluj există deja probleme cu depozitarea gunoiului menajer.

O altă problemă, gravă din punctul meu de vedere, este aparatul propriu al consiliului judeţean, mult subdimensionat faţă de necesar. Avem câteva zeci de posturi libere, dar nu le putem scoate la concurs deoarece legislaţia adoptată de guvernul PD nu ne permite. Or, în acest moment, dată fiind descentralizarea administraţiei locale, nu putem să cerem funcţionarilor să lucreze în plus şi peste program pentru a putea să ne facem treaba, mai ales că nu putem să le plătim orele suplimentare. Una peste alta, aş spune că situaţia nu era deloc roză atunci când am preluat conducerea Consiliului Judeţean.

– Care au fost primele măsuri pe care le-aţi luat în primele şase luni ale mandatului de preşedinte?

– Am început prin a revizui programele de reparaţii pe drumurile judeţene, de fapt am impus realizarea unor asemenea lucrări acolo unde erau stringente, chiar dacă nu fuseseră incluse în programele consiliului. Apoi am avut discuţii cu toţi cei care au contracte cu administraţia judeţeană, în încercarea de a impulsiona ritmul lucrărilor sau de face reduceri. Aşa cum am spus, am reuşit să conving una din firmele care are contracte de modernizare a drumurilor să renunţe la majorarea de preţuri solicitată. N-am reziliat deocamdată contractul, i-am acordat şansa să demonstreze că face lucrări de calitate la preţul licitat. Nu e vina noastră dacă şi-a subdimensionat oferta, sperând în majorări pe parcurs, trebuie să lucreze la preţurile din contract. În cazul în care va reuşi, va mai putea primi şi alte lucrări. Apoi am comandat audituri la toate instituţiile de sub autoritatea consiliului judeţean, iar rezultatele au fost, în unele cazuri, înfiorătoare. De la prime necuvenite, la bani luaţi din casierie fără a prezenta documente justificative am văzut cam de toate! Desigur că am dispus acţionarea în sensul recuperării acestor sume, inclusiv în instanţă, dacă este cazul.

Am încercat să realizez o prioritizare a alocărilor bugetare, din banii necheltuiţi, pentru a rezolva probleme stringente. O importanţă aparte o au întâlnirile cu oamenii de afaceri interesaţi de investiţii la Cluj. M-am deplasat eu la ei, dacă a fost cazul, nu spunem nu nimănui, încercăm să găsim soluţii pentru fiecare cerere, astfel că acum putem spune că am reuşit să umplem parcul industrial TETAROM III. Mai mult, am fost nevoiţi să solicităm guvernului să ne aprobe preluarea unei suprafeţe de 70 de ha din aceeaşi zonă, pentru a putea răspunde solicitărilor. E interesant că, la aproape doi ani de la plecarea Nokia, parcul de la Jucu continuă să atragă investitori tocmai pentru că aici a fost locată Nokia. Avem alte două parcuri industriale în pregătire, dar majoritatea investitorilor preferă Jucu.

Aşa, la repezeală, mi-e greu să fac un raport la şase luni de activitate, dar pot să vă spun că m-am străduit să sprijin primăriile aflate în dificultate şi să aduc un plus de civilizaţie în zone uitate de fosta conducere.

“Îmi doresc ca până în 2016 judeţul Cluj să aibă drumuri moderne, reţele de apă şi canalizare, şcoli bine dotate, dispensare medicale moderne”

– Care sunt proiectele de anvergură pe care vi le propuneţi până în 2016 şi câte din ele au fost deja demarate?

– Prioritare sunt proiectele care vizează infrastructura rutieră. Drumurile judeţene nu au văzut de ani de zile asfalt nou turnat, s-au făcut doar cârpeli sau bucăţi de drum care duceau spre casa cuiva important… Trebuie să punem în practică proiectele amânate ani de zile şi să refacem infrastructura rutieră pentru că altfel nu vom putea nici să atragem investitori şi nici să dezvoltăm turismul montan şi agroturismul, altă prioritate a mea. Avem o zona montană superbă, avem lacuri sărate, obiective culturale de mare valoare, rezervaţii şi arii protejate, dar e aproape imposibil să le vizităm din cauza lipsei drumurilor. Aşa cum v-am spus mai înainte, deja au demarat lucrările de modernizare pe unele drumuri, avem proiectele tehnice gata pentru alte câteva zeci, sunt în diferite faze de avizare, iar la primăvară, de îndată ce vremea permite, vor începe lucrările şi pe acestea. Subliniez faptul că nu e vorba doar de reparaţii, sunt lucrări de amploare, cu refacerea fundaţiei drumurilor, a podurilor şi podeţelor.

Alt proiect important nu doar pentru judeţ, ci pentru întreaga zonă de nord-vest, este finalizarea lucrărilor la noua pistă a aeroportului şi construirea terminalului cargo şi a parking-ului. Până în iunie vor fi gata primii 2100 de metri ai pistei, deja am semnat certificatul de urbanism pentru lucrările de deviere a Someşului, etapa I, astfel încât să putem da drumul la licitaţia privind construirea celor 1400 de metri rămaşi din noua pistă. În campania electorală am promis că voi da Clujului mult aşteptatul Spital Regional de Urgenţă. Am preluat de la Ministerul Apărării terenul necesar construirii, am rezolvat şi o problemă de proprietate care ar fi putut împiedica proiectul, şi sunt convins că noul ministru al sănătăţii, care este şi artizanul ideii de construire a spitalelor regionale, ne va sprijini în vederea realizării acestui proiect.

De curând am realizat un parteneriat cu comuna Iclod pentru a construi aici un abator, absolut necesar judeţului.

Îmi doresc ca până în 2016 judeţul Cluj să aibă drumuri moderne, reţele de apă şi canalizare, şcoli bine dotate, dispensare medicale moderne. Nu pot să vă prezint acum un calendar foarte precis, dar acestea sunt necesare şi vor fi făcute. La întocmirea bugetului pe anul 2013, dar şi în viitor, vom aloca fonduri pentru aceste obiective.

– Cum intenţionaţi să creşteţi atractivitatea judeţului Cluj în ochii investitorilor strategici şi, în plan general, să măriţi potenţialul economic al judeţului?

– Vreau să vă spun că deja atractivitatea judeţului a crescut… Avem săptămânal vizite ale unor investitori, mai mari sau mai mici. Schimbarea conducerii Consiliului Judeţean, a puterii centrale, se pare că a avut un efect benefic din acest punct de vedere. Cred că am reuşit în ceea ce mi-am propus la preluarea mandatului, să recredibilizez administraţia judeţeană, care a avut de suferit în mandatul trecut din cauza scandalurilor de corupţie, de mită percepută pentru licitaţii. Se pare că am reuşit, investitorii revin la Cluj, ei au văzut că noi nu stăm cu mâna întinsă după şpagă, ci vrem să le oferim ocazia de a deschide aici afaceri. Avem avantajul de a beneficia de aportul unei forţe de muncă înalt calificată, şi avem obligaţia să le oferim tinerilor absolvenţi ai celor 11 universităţi clujene locuri de muncă aici, acasă.

– Ce soluţii aveţi pentru rezolvarea diferendelor politice din interiorul Consiliului Judeţean?

– Negocierea, explicarea logică a fiecărui proiect. Nu-mi fac speranţe deşarte că diferendele politice vor dispărea complet. Sper doar ca toţi consilierii să înţeleagă faptul că proiectele mele nu se adresează doar celor care m-au votat, nu sunt doar preşedintele lor, ci se adresează întregii comunităţi. Şi vreau să cred că toţi colegii mei vor înţelege asta şi vor lăsa la o parte orgoliile politice, mai ales acum, că a trecut şi campania electorală!