Gheorghe Nichita: “Am ca principal obiectiv consacrarea Iaşului drept capitală regională”

nichita_gh_mare.jpgPrimarul Gheorghe Nichita, aflat la cel de-al treilea mandat de edil al Iaşului, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că îşi doreşte ca după finalizarea lucrărilor finanţate din fonduri europene, municipiul reşedinţă de judeţ să fie un oraş cu străzi moderne, o capitală culturală la nivel european, dar şi un oraş turistic. Odată cu încheierea celor mai importante proiecte de infrastructură, Gheorghe Nichita îşi doreşte recunoaşterea şi consolidarea statutului Iaşului drept capitală regională, oraş simbol, centru spiritual, de cetate istorică a României.

“În 2004, Iaşul era un deşert din perspectiva fondurilor europene”

Sunteţi la cel de-al treilea mandat de edil al municipiului Iaşi. A trecut un an de la preluarea ultimului mandat. Ce rol are cetăţeanul pe agenda primarului Gheorghe Nichita? Dacă tragem linie, ce semn ar trebui să punem între mulţumiri, satisfacţii şi insatisfacţii profesionale?

– Sunt la al treilea mandat de primar al municipiului şi aş înscrie acest mandat într-un parcurs mai amplu, generat de o viziune privind dezvoltarea în trei etape a oraşului nostru. În 2003, atunci când am devenit primar interimar, oraşul era unul încremenit în proiect, în care cetăţenii nu se implicau în viaţa cetăţii. Lipseau investiţiile de orice fel, iar administraţia locală se mulţumea să gestioneze sărăcia. Iată de ce, într-o primă etapă, accentul a fost pus pe recuperarea încrederii cetăţeanului în administraţia publică locală. Scopul primăriei a fost să-i asigure pe ieşeni că există soluţii la toate problemele oraşului şi că ele pot fi puse în practică pentru recuperarea timpului pierdut vreme de aproape 14 ani. Am căutat să identific sursele de finanţare cel mai rapid disponibile pentru dezvoltarea oraşului, de la granturi de la Guvernul Elveţiei şi finanţări BERD la creditul Dexia. Cu ajutorul acestora, am încercat să rezolv o serie de probleme stringente ale oraşului: îmbunătăţirea infrastructurii, iluminatul public, transportul în comun, dar şi înfiinţarea şi dotarea Poliţiei Comunitare şi crearea Direcţiei de Asistenţă Comunitară. Al doilea mandat a fost dedicat obţinerii finanţării şi începerii implementării marilor proiecte, cele mai multe finanţate de Uniunea Europeană. Am muncit mult şi am reuşit să obţinem cele mai importante fonduri nerambursabile dintre marile oraşe ale ţării. La finele mandatului, ca o dovadă a faptului că lucrurile erau pe un făgaş bun, am putut inaugura şi proiect public-privat de mare anvergură, Palas, cea mai mare investiţie de dezvoltare urbană din Sud-Estul Europei. În fine, acest al treilea mandat este dedicat consacrării Iaşului drept capitală regională. Odată cu încheierea celor mai importante proiecte de infrastructură, prioritare vor deveni demersurile de dezvoltare şi mai apoi de consolidare a statutului Iaşului de oraş simbol, de centru spiritual, de cetate istorică a României. Organizarea celui mai mare festival al educaţiei din România, multitudinea de evenimente de înaltă ţinută culturală, precum Galele UNITER sau Galele Operelor Naţionale, se înscriu tocmai în acest parcurs. Nu este o întâmplare faptul că efervescenţa culturală a oraşului nostru, vizibilă şi la nivel naţional, vine să susţină intrarea noastră oficială în competiţia pentru stabilirea Capitalei Culturale Europene în 2021, precum şi în contextul iniţierii procesului de regionalizare, care va aduce Iaşului statutul pe care îl merită.

– În ceea ce priveşte infrastructura, se ştie că s-au investit foarte mulţi bani. Ce ne puteţi spune despre drumuri, despre alimentarea cu apă, canalizare şi groapa ecologică?

– Am mai spus-o şi repet cu mândrie: Iaşul este pe primul loc în ţară în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene nerambursabile, iar cele mai importante proiecte vizează modernizarea infrastructurii. Acesta este motivul pentru care avem atâtea şantiere în oraşul nostru. În loc de multe proiecte mici, am abordat proiecte majore, de anvergură şi de impact, care să ducă la modernizarea oraşului. Străzi moderne înseamnă trafic facil, dezvoltare urbană durabilă, deci investiţii şi creştere economică. Ştiu că lucrările din oraş provoacă un anumit disconfort şi că unii ieşeni sunt nemulţumiţi. Dar mai ştiu ceva: că noi toţi, comunitatea ieşeană, avem numai de câştigat după investiţiile cu bani europeni. Iaşul a fost ”uitat” de guvernele PDL, iar soluţia de dezvoltare a acestui oraş a venit de la Uniunea Europeană. Fondurile europene nu sunt, însă, singura sursă de investiţii în infrastructura oraşului. Primăria a făcut eforturi enorme, chiar în vremuri de criză, pentru a moderniza străzile din oraş din fonduri proprii. Trebuie să se ştie că Iaşul avea o infrastructură stradală la nivelul anilor ’70; în plus, unele străzi au fost gândite şi executate prost de la început, aşa cum am descoperit, de pildă, că a fost cazul străzilor Muşatini şi Tabacului din cartierul Alexandru cel Bun sau chiar a străzii Sărărie. Din păcate, până la mine nu s-a făcut decât întreţinere. Iată de ce am fost nevoiţi să apelăm la un credit bancar, de la Dexia, cu care, printre altele, am modernizat şi lărgit nu mai puţin de 123 de străzi din oraş. Visul meu este ca, după finalizarea marilor lucrări din fonduri europene, să avem un oraş cu străzi moderne, atât în centru, cât şi în cartiere, care poate fi străbătut rapid şi civilizat de la un capăt la altul! Alimentarea cu apă nu ţine de municipalitate, ci de Consiliul Judeţean. Pot să vă spun doar că atât cât am condus regia de apă a judeţului Iaşi, am reuşit să o fac una dintre cele mai performante din România. Groapa ecologică este o investiţie pe care am demarat-o şi pe care am predat-o Consiliului Judeţean, pentru a putea continua proiectul. Ceea ce am pregătit noi poate deservi nu numai municipiul, ci şi judeţul Iaşi.

– Municipiul este pe primul loc din ţară la atragerea fondurilor europene. Ce investiţii s-au realizat în ultimul an? Ce proiecte doriţi să dezvoltaţi pe viitor?

– În 2004, atunci când am câştigat primul mandat, Iaşul era un deşert din perspectiva fondurilor europene: nu exista niciun proiect, dar nu exista nici preocuparea pentru această extraordinară sursă de finanţare. De atunci şi până astăzi am dovedit că fondurile europene sunt marea noastră şansă de a ne redobândi prestigiul şi de a crea condiţiile pentru prosperitate şi dezvoltare durabilă. Efortul a fost enorm: căutarea programelor de finanţare compatibile cu nevoile noastre, crearea unui aparat de specialişti pregătiţi să scrie proiecte, demersuri birocratice epuizante. Efortul a fost uriaş, dar a meritat! Oraşul nostru şi-a consolidat încă din anul 2011 primul loc în clasamentul accesării fondurilor europene. Dacă, din păcate, la nivel naţional, rata de absorbţie este încă nesatisfăcătoare, noi, administraţia locală ieşeană, avem în lucru proiecte în valoare de peste 100 de milioane de euro. Urmează să demarăm chiar în această perioadă şi alte proiecte, finanţarea totală fiind de 144 milioane de euro. În ultimul an ne-am concentrat pe continuarea marilor proiecte de infrastructură deja începute. Este vorba de Axa Culturală, care vizează modernizarea infrastructurii în zona cultural-universitară a oraşului nostru; apoi, Axa Est-Vest, cu reabilitarea şi modernizarea marilor bulevarde Păcurari, Independenţei şi Elena Doamna şi construcţia unui pasaj subteran în zona Fundaţiei, singurul de acest gen din oraş; de asemenea, Axa Nord-Sud, cu reabilitarea a 9 străzi şi construirea unui pasaj suprateran între cartierele Dacia-Alexandru şi Canta-Păcurari, care să crească accesibilitatea spre zona centrală a câtorva zeci de mii de locuitori. Este vorba despre proiecte mari, dificile şi costisitoare, de circa 20 de milioane de euro fiecare, care însă, odată finalizate, vor asigura un trafic mai fluid şi civilizat în oraşul nostru. De asemenea, am bucuria că, la începutul lunii mai, am finalizat o primă etapă din modernizarea zonei de agrement Ciric, despre care pot spune, cu bucurie, că este una dintre cele mai moderne şi mai atractive din ţară. În această perioadă pregătim începerea lucrărilor prevăzute în alte proiecte foarte importante. Mă refer la Axa Sud, un proiect deosebit de important, în valoare de circa 20 de milioane de euro, care prevede modernizarea străzii şi a trotuarelor şi înlocuirea liniilor de tramvai între Podu Roş şi ieşirea din oraş, spre CUG; de asemenea, reabilitarea liniilor de tramvai în zona industrială a oraşului; apoi, modernizarea a 15 străzi din zona centrală a oraşului; în fine, aş mai menţiona proiectul de management al traficului, care să ducă la rezolvarea sau măcar la ameliorarea unei probleme cu care se confruntă toate marile oraşe din ţară şi din lume. Lucrăm, de asemenea, la o serie de proiecte ambiţioase care să fie depuse şi realizate în cadrul exerciţiului european 2014-2020, funcţie de programele care vor fi aprobate. Printre altele, avem în vedere reabilitarea şi modernizarea parcului din faţa Teatrului Naţional şi construirea unei parcări subterane, modernizarea Pieţei Unirii şi a pietonalului Lăpuşneanu, construirea unor pasaje subterane în Podu Roş, care să fluidizeze traficul într-un din cele mai aglomerate zone ale oraşului şi, nu în ultimul rând, achiziţia de tramvaie noi. Suntem mândri că suntem pe primul loc în ţară în ceea ce priveşte numărul proiectelor depuse şi al celor implementate. Ne bucurăm de încrederea deplină a Uniunii Europene, iar acest lucru demonstrează seriozitatea, dar şi calitatea managerială a echipei de la Primăria Iaşi. Iată de ce cred că expertiza noastră poate fi un model de bună practică şi pentru alte administraţii din ţară şi va putea fi fructificată şi la un nivel mai amplu, în contextul regionalizării.

“Vrem ca orașul să devină un centru medical european”

– Iaşul este un oraş universitar dar şi un oraş al culturii. Cum le susţineţi?

– De când am devenit primar, prioritatea numărul 1 a municipalităţii ieşene a fost, este şi va fi reprezentată de şcolile şi universităţile din oraş, de educaţie, în general. De aceea, Primăria Iaşi a alocat printre cele mai mari sume din toată administraţia publică locală a României – o treime din buget – către şcolile din municipiul Iaşi. Eu cred că accesul la educaţie de calitate poate fi garanţia noastră pentru un viitor mai bun. Un viitor mai bun pentru noi şi pentru copiii noştri. Proiectul meu a fost ca toţi elevii din Iaşi să înveţe numai dimineaţa, ceea ce a implicat modernizarea şi extinderea spaţiilor de învăţământ. O parte dintre şcolile şi liceele ieşene (Colegiul Naţional ‘Costache Negruzzi’, Colegiul Naţional ‘Emil Racoviţă’, Liceul Teoretic ‘Vasile Alecsandri’) au atins deja acest obiectiv în perioada 2008 – 2012, iar procesul va continua şi în perioada 2012 – 2016. Un alt obiectiv a fost egalizarea condiţiilor de studiu în instituţiile de învăţământ: să nu mai avem şcoli ‘de Centru’ şi şcoli ‘de cartier’, ci doar şcoli bune şi foarte bune. O altă problemă importantă a educaţiei şcolare şi preşcolare este asigurarea unui număr suficient de locuri în grădiniţe şi în clasa I. Şi în acest domeniu am făcut eforturi în ultimii ani şi am reuşit să asigurăm mare parte din necesar. Ne propunem ca, în perioada 2012 – 2016, lipsa locurilor în grădiniţe şi în clasa I să nu mai fie o problemă în Iaşi. În ceea ce priveşte învăţământul superior, vreau ca Iaşul să ajungă să folosească la întreaga sa capacitate potenţialul extraordinar de inteligenţă şi pricepere al tinerilor pe care universităţile noastre îl atrag din toate judeţele Moldovei şi din ţară. Avem cea mai veche universitate din ţară, trei universităţi în topul celor mai importante din ţară, institute de cercetare cu rezultate ştiinţifice de nivel internaţional. Să nu uităm că, cu circa 60 de mii de studenţi, Iaşul are cei mai mulţi tineri în învăţământul superior raportat la numărul de locuitori. Iaşul este un centru universitar prin excelenţă, o adevărată capitală a educaţiei, iar acest profil al său şi această menire trebuie sprijinite cu orice preţ. Eu cred că, dacă vrem ca Iaşul să se transforme într-o mare capitală a culturii, dacă vrem ca oraşul în care trăim să iasă din conul de umbră al ultimelor decenii, dacă vrem ca Iaşul să redevină o cetate simbol pentru toţi românii, atunci va trebui să investim, în primul rând, în educaţie! Aşa a apărut Festivalul Internaţional al Educaţiei, care doreşte să promoveze oferta educaţională de excepţie a Iaşului. Eu vreau ca acest festival să fie vârful de lance al demersurilor pe care le-am iniţiat în cadrul competiţiei în obţinerea statutului de Capitală Culturală Europeană! Festivalul Internaţional al Educaţiei nu înseamnă numai şcoală, ci înseamnă carte, înseamnă teatru, înseamnă spectacol, într-un cuvânt înseamnă cultură!

– Ce presupune recunoaşterea Iaşului ca şi Capitală Culturală Europeană?

– Am decis să înfiinţăm Fundaţia “Iaşi – Capitală Culturală Europeană”, o structură nouă care îşi propune iniţierea, dezvoltarea, dezbaterea şi implementarea unui proiect de candidatură a municipiului Iaşi la statutul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. O serie de demersuri au fost făcute şi la Iaşi, fiind iniţiate şi organizate de Asociaţia ”Iaşi – Capitală Culturală Europeană”. Din păcate, demersurile acesteia au fost atât inconstante şi incoerente, cât şi relativ lipsite de vizibilitate. Pe scurt, după cum am mai recunoscut, suntem într-o relativă întârziere şi am decis să luăm măsuri. Spre deosebire flagrantă de cazurile Clujului şi Timişoarei, o problemă majoră a demersurilor făcute de această asociaţie este aceea că nu a beneficiat – şi nici măcar nu a solicitat! – de suportul şi implicarea autorităţilor locale, în mod particular, ale Primăriei Municipiului Iaşi. Pregătirea unui astfel de dosar de candidatură este un proiect de amploare, care aparţine şi trebuie să implice întreaga comunitate locală. Nu este proiectul lui X sau Y, ci al tuturor ieşenilor, al întregului oraş, ba chiar al regiunii. Fiind vorba despre un proiect al oraşului, nu poate fi realizat doar de o asociaţie sau alta, de una singură, ci doar printr-un parteneriat din care să facă parte atât operatorii culturali, ONG-urile, universităţile şi, mai ales, autorităţile locale. Această Fundaţie este tocmai formula legală prin care Primăria poate susţine – logistic, financiar şi ca imagine – aceste demersuri. În primul rând, Fundaţia îşi propune să susţină un grup de specialişti care să elaboreze la documentaţia proiectului. Acesta este un proces laborios şi complicat etc. În al doilea rând, Fundaţia va fi o structură deschisă, care să atragă şi să încheie parteneriate cu toţi cei ce doresc să se implice în acest demers: ONG-uri, universităţi, experţi, oameni de cultură etc. Am spus că suntem într-o uşoară întârziere, dar, totuşi, este prea târziu pentru aceste demersuri, întrucât Parlamentul European va finaliza chiar în această perioadă noul regulament de selectare a viitoarelor capitale culturale. Practic, este un moment zero al competiţiei. Funcţie de acest regulament, vom şti ce trebuie făcut pentru a avea şanse reale ca Iaşul să fie Capitală Culturală în 2021. Aşteptăm alături de noi întreaga comunitate locală, de la oameni de cultură, universitari şi specialişti în proiecte până la politicieni şi oameni de afaceri!

– Totodată, Iaşul este capitala spiritualităţii româneşti, dacă se poate spune aşa, şi un important centru medical, cu medici consacraţi la nivel naţional şi internaţional. Anunţaţi în urmă cu un an că vă doriţi dezvoltarea turismului, a turismului religios şi cel medical. Ce proiecte aţi iniţiat sau intenţionaţi să iniţiaţi în acest sens?

– M-aş referi cu precădere la sănătate, întrucât domeniul sănătăţii este o prioritate de-a mea, atât ca primar al municipiului Iaşi, cât şi ca om politic, în calitate de vicepreşedinte al Partidului Social Democrat. Acum, Iaşul este cel mai mare şi mai dinamic centru universitar medical după Bucureşti. Dar, noi, echipa de la Primăria Iaşi, sperăm şi cu sprijinul Guvernului Ponta, vrem mai mult: ca Iaşul să devină un centru medical european, cu servicii de calitate la standarde occidentale pentru toţi pacienţii. Prin sprijinirea investiţiilor în marile spitale regionale, precum Institutul de Oncologie şi Spitalul de Urgenţe, Iaşul trebuie să-şi confirme statutul de important centru medical european, dar trebuie să devină şi un punct important pe harta turismului medical. Aş vrea să vă ofer doar câteva date. Mai întâi, proiectul Institutului Regional de Oncologie, destinat tratării bolnavilor de cancer din toată regiunea Moldovei, ceea ce înseamnă peste 6 milioane de locuitori, a beneficiat de sprijinul constant al Primăriei laşi şi, în particular, al meu, ca primar şi ca om politic. În altă ordine de idei, în perioada 2004 – 2013, am asigurat sănătăţii cel mai mare buget alocat de vreo administraţie locală din România – peste 200 miliarde lei vechi – şi am investit masiv în spitalele subordonate Primăriei laşi. De asemenea, am fost un susţinător necondiţionat al SMURD laşi, încă de la înfiinţare, în luna mai 2005 şi am alocat în fiecare an sume importante pentru susţinerea acestui serviciu vital. Mai mult, am sprijinit şi salvat SMURD Iaşi, care ameninţa să fie închis din cauza orgoliilor politice mărunte ale adversarilor din sistemul medical. Pentru aceasta, am avut o colaborare extraordinară cu Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, condusă de fostul ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi, dar şi, mai ales, cu profesioniştii adevăraţi de la SMURD: Raed Arafat şi Diana Cimpoeşu. În privinţa obiectivelor, lista începe cu Spitalul Regional de Urgenţe. Întreaga Regiune de Nord-Est are nevoie de un spital modern, dotat la standarde occidentale, care să ofere servicii medicale de calitate pentru pacienţi. În al doilea rând, municipalitatea lucrează la proiectul Centrului Regional de Recuperare ‘Nicolina’, care va fi realizat prin reamenajarea, modernizarea şi extinderea zonei Spitalului Clinic de Recuperare laşi. Proiectul a fost demarat deja, fiind propus pentru finanţare de la Uniunea Europeană, iar valoarea sa totală este de circa 150 de milioane de euro. În intenţia noastră, zona balneară Nicolina va contribui şi la dezvoltarea turismului în laşi, fiind un atu în comparaţie cu oferta altor oraşe din România.

“Nu am făcut altceva decât să adun forţele creatoare ale comunităţii pentru a crea în beneficiul oraşului”

– În fiecare oraş există o problemă a spaţiilor verzi, a spaţiilor pentru agrement. Se confruntă Iaşul cu o asemenea problemă, cea a insuficienţei spaţiilor verzi?

– Fiecare mare aglomeraţie urbană se confruntă cu această problemă, dar, dacă raportaţi suprafaţa totală a spaţiilor verzi la suprafaţa oraşului şi la numărul de locuitori, veţi vedea că Iaşul este unul dintre cele mai “verzi” oraşe din România, peste Bucureşti, Constanţa sau Bacău. De când sunt primar, bugetele alocate întreţinerii parcurilor, dotării cu mobilier urban şi reabilitării şi modernizării spaţiilor de joacă pentru copii au crescut de la an, la an. Vrem ca Iaşul să fie un oraş prietenos cu locuitorii săi, un oraş în care să îţi fie drag să ieşi la plimbare, să citeşti o carte în parc, un oraş pe care ieşenii să îl iubească. În acelaşi timp, cu fonduri locale şi, mai ales, europene, încercăm să punem în practică o viziune diferită a zonei centrale a oraşului. Ce vedem acum în Centru este o etapă intermediară în procesul pe care l-am gândit, acela de a pune în valoare istoria Iaşului, dar şi de a pune în legătură zonele importante ale oraşului: Copou, Piaţa Unirii, strada Lăpuşneanu, pietonalul Ştefan cel Mare, parcul de la Teatrul Naţional, Palatul Culturii, Palas, râul Bahlui. În acest context, pietonalul Ştefan cel Mare va fi un spaţiu multifuncţional, nu simplă alee de promenadă, ci un loc unde vom avea concerte de muzică clasică, spectacole de teatru şi concerte în aer liber. De altfel, în perioada 14 – 23 iunie avem la Iaşi Festivalul Internaţional al Educaţiei, un eveniment de anvergură europeană, organizat de către Primăria Municipiului Iaşi. Acest festival are loc pe Axa Culturală a Iaşului, inclusiv pe pietonal, şi pune în valoare monumentele şi clădirile simbol ale Iaşului. Un alt aspect care merită semnalat este că am redat centrul oraşului ieşenilor şi ne dorim ca întregul ax Fundaţie – Piaţa Unirii – Teatrul Naţional – Palatul Culturii să devină una dintre cele mai frumoase zone din Iaşi, fără poluare, fără maşini, fără noxe, fără claxoane.

– Prin atragerea de investitori se creează şi locuri de muncă. Cum s-a implicat municipalitatea în acest sens?

– În ultimii 8 ani, în Iaşi s-au făcut investiţii private de peste 1.000.000.000 euro. Sigur, se poate şi mai bine, iar dacă aveam un Aeroport modern şi drumuri mai bune spre vestul ţării, sunt sigur că era deja mai bine. Cred că Guvernul USL va şti să gândească şi să aplice acele măsuri care să stimuleze mediul de afaceri. Vă reamintesc că, după o perioadă neagră pentru economia ieşeană, soldată cu lichidarea a mii de firme şi companii, mediul de afaceri ieşean face eforturi să-şi revină. Are însă nevoie de susţinere din partea administraţiei locale, dar şi din partea guvernanţilor. Dacă multe dintre marile întreprinderi create înainte de ’89 nu şi-au dovedit viabilitatea, Iaşul a rămas unul dintre marile centre universitare ale ţării, dar şi o recunoscută pepinieră de forţă de muncă ultracalificată, mai ales în domeniul industriilor inovative şi creative (modă, teatru, audio-video, inventică) şi al tehnologiei informaţiei. Unele dintre cele mai mari firme din domeniu şi-au deschis filiale la Iaşi; de exemplu, Capgemini, Amazon, Endava, Continental, Embarcadero, Synygy sau Enterprise Business Solutions. Iată de ce, pentru a oferi un sprijin acestor tendinţe pozitive, administraţia locală va continua investiţiile în parcurile tehnologice, în incubatoarele de afaceri, ca zonă de contact între mediul de afaceri şi cel universitar. De asemenea, vom susţine şi iniţiativele Camerei de Comerţ, instituţie care trebuie să coaguleze şi să promoveze interesele mediului ieşean de afaceri. O primărie nu are mecanisme directe de creare a locurilor de muncă, ci doar mecanisme indirecte: susţinerea investiţiilor şi a investitorilor, atragerea de fonduri europene, derularea şi susţinerea de parteneriate public-private. La nivel local, cel mai bun exemplu în acest sens este Palas, un proiect care a schimbat faţa oraşului şi care a creat circa 4.000 de locuri de muncă.

– Comunicarea cu cetăţenii este un alt aspect important. Pe lângă audienţe, comunicaţi cu ieşenii prin intermediul internetului?

– Nu aş putea spune că sunt un “internaut”; timpul nu mi-ar permite. Cu toate acestea, recunosc că sunt un ”devorator” de ştiri, atât TV, radio şi presă scrisă, cât şi în mediul online. În ceea ce priveşte comunicarea, am considerat întodeauna dialogul cu oamenii drept o obligaţie fundamentală, dar şi o oportunitate extraordinară. Iată de ce am cultivat întâlnirile directe cu ieşenii, atât în cadrul audienţelor, cât şi în cel al unor alte evenimente; iată de ce am creat centrele de cartier ale Primăriei, ca o modalitate de a aduce serviciile administraţiei mai aproape de cetăţeni; iată de ce am întreţinut un parteneriat corect şi onest cu presa centrală şi locală şi de ce am susţinut editarea unui buletin de informaţii al municipalităţii. În acelaşi timp, fiindcă ieşenii sunt deosebit de activi în mediul online, am susţinut crearea unui nou canal de comunicare directă cu ieşenii: o pagină oficială a Primăriei pe reţeaua de socializare Facebook. Spre bucuria mea, numărul de utilizatori creşte constant şi, deşi există şi voci critice, sper ca acest canal să devină atât o sursă importantă de informaţii despre activitatea administraţiei publice, cât şi o cale de sesizare rapidă, modernă a problemelor cu care ieşenii se confruntă.

– Orice oraş are o problemă a sa. Care este problema Iaşului, ieşenilor şi cum poate fi remediată cel mai urgent?

– Nu aş putea spune că Iaşul se confruntă cu probleme majore specifice, diferite de ale celorlalte mari oraşe. Iaşul şi ieşenii se confruntă cu aceeaşi mare problemă cu care se confruntă toţi românii: veniturile insuficiente, lipsa locurilor de muncă, nivelul de trai nesatisfăcător. Ca om de administraţie şi ca om politic, eu cred că nu putem rezolva, pe termen lung şi în mod sustenabil, această problemă în afara procesului de regionalizare, de descentralizare regională. România trebuie să elimine un important decalaj pe care îl are faţă de Europa, pentru a aduce serviciile administrative şi deciziile mai aproape de cetăţeni şi pentru a folosi mai judicios resursele existente. Rata de utilizare a fondurilor europene este mică şi este o obligaţie capitală de a găsi acele soluţii care să ducă la o mai bună accesare a fondurilor europene în exerciţiul bugetar 2014-2020. În acelaşi timp, evoluţia de până acum a României a creat diferenţe majore de dezvoltare între judeţe şi între provinciile istorice. Ca primar şi ca politician, vă pot spune că autorităţile locale doresc regionalizare şi descentralizare, în special la nivelul resurselor. De asemenea, opinia publică vrea regionalizare. Momentul este favorabil şi poate unic. De altfel, un sondaj realizat recent de sociologii de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a arătat că peste 70% dintre locuitorii Regiunii Nord-Est au o opinie favorabilă acestui proces. Din păcate, însă, acelaşi studiu a arătat că puţin peste jumătate dintre locuitori se consideră neinformaţi sau prea puţin informaţi despre acest proces. Rămâne în sarcina noastră să oferim şi să popularizăm toate explicaţiile necesare, iar unul dintre obiectivele acestei dezbateri este tocmai acesta. Avem nevoie de un cadru legislativ eficient, care va fi creat odată cu regionalizarea, şi avem nevoie de o strategie coerentă la nivel regional, care să dezvolte unitar întreaga Moldovă. Pentru aceasta, trebuie să exploatăm potenţialul economic al fiecărei zone: agricultură, energie, industrii creative şi IT, comerţ, industrie etc. Eu cred că regionalizarea este şansa ca Moldova unită sa atragă fonduri, să recupereze decalajele, să îşi exploateze potenţialul şi, mai ales, să se dezvolte, punând în valoare fiecare trăsătură economică, culturală şi socială a judeţelor componente.

– Care sunt marile obiective pe care vi le-aţi propus pentru următorii trei ani de mandat?

– După cum am mai spus, acest al treilea mandat este dedicat consacrării Iaşului drept capitală regională. Odată cu încheierea celor mai importante proiecte de infrastructură, prioritare vor deveni demersurile de dezvoltare şi mai apoi de consolidare a statutului Iaşului de oraş simbol, de centru spiritual, de cetate istorică a României, dar şi de pol de civilizaţie şi creştere economică. Iaşul se află pe drumul cel bun, ieşenii au arătat, prin votul lor, că au înţeles şi că sprijină eforturile noastre, iar contextul politic – de ce să nu o spunem – ne este favorabil. În ultimii ani de zile, nu am făcut altceva decât să adun forţele creatoare ale comunităţii pentru a crea în beneficiul oraşului. Iată că acum, în acest moment, aceste proiecte la care s-a muncit ani de zile devin realitate. Pregătim acum Iaşul pentru a deveni o capitală regională în adevăratul sens al cuvântului. Este misiunea pe care o îndeplinesc acum şi care deja a dat roade, în acest an de când am fost reales primar. AGERPRES