“Din 2015, Aeroportul Iași va beneficia de o pistă nouă, modernă, care va permite creşterea traficului de pasageri şi mărfuri”

adomnitei_cristian1.jpgSusţine Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, în interviul acordat portalului Administratie.ro.

Noua pistă, de 2.400 de metri, va crea premisele ca Iașul să devină atractiv pentru locuitorii din zona Moldovei, pentru cei din Republica Moldova sau Ucraina și, mai ales, pentru transportul de mărfuri și pentru activitățile de mentenanță și întreținere a aeronavelor. Cristian Adomniţei aminteşte că extinderea pistei până la 3.000 metri rămâne în planurile Consiliului Județean ca obiectiv pentru viitorul apropiat, când vor exista surse de finanţare extrabugetare.

– Modernizarea Aeroportului Iași a fost unul din principalele dumnevoastră obiective chiar din momentul câștigării mandatului de președinte al Consiliului Județean Iași. În ultimele luni ați făcut pași importanți în acest proiect. Ne puteți spune mai exact ce ați reușit să le bifați și care sunt, punctual, etapele pe care doriți să le parcurgeți pânâ la sfârşitul acestui an?

– Modernizarea Aeroportului Internațional Iași a figurat pe lista obiectivelor strategice pe care mi le-am asumat chiar înainte de câștigarea mandatului de Președinte al Consiliului Județean Iași. În calitate de deputat într-un colegiu din județul Iași, am subliniat de fiecare dată caracterul stringent al acestei investiții și am susținut în fața autorităților centrale oportunitatea finanțării acesteia din bugetul naţional. Este însă adevărat că pașii esențiali către realizarea noii pistei și a modernizării Aeroportului au fost posibili numai după preluarea mandatului preşedinte al Consiliului Județean. În mai puțin de 4 luni, plenul Consiliului a reușit să ajungă la un consens în privința soluției optime de intervenție asupra pistei de aterizare, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai investiției, s-au elaborat analiza cost-beneficiu și documentația pentru contractarea lucrărilor de execuție.

Cel mai important pas l-a reprezentat acceptarea ideii că, pentru a menține Aeroportul funcțional și profitabil, construcția unei piste noi, de 2400 m, cu sistem de balizaj modern și scurgeri pluviale, este vitală. Extinderea pistei până la 3.000 metri rămâne în planurile Consiliului Județean Iași ca obiectiv pentru viitorul apropiat, dar cu mențiunea că pentru acest segment vom identifica alte surse de finanțare decât bugetul propriu.

La sfârșitul lunii octombrie am mai bifat un obiectiv care are menirea să degreveze bugetul Consiliului Județean de costurile totale ale realizării acestei investiții majore. Astfel, am depus o cerere de finanțare pe Programul Operațional Sectorial Transport (POS – T) cu o valoare de 40 de milioane de euro. Aceasta vizează construirea a două căi de degajare rapidă, a unei platforme de îmbarcare-debarcare, a sistemului de iluminare a Aeroportului și alte diverse dotări. Am convingerea că cererea noastră de finanțare va primi aprobarea autorității de management și se vor identifica fondurile necesare contractării acestui proiect – fie din economiile realizate de către celelalte autorități, fie din redistribuiri de fonduri între diferite programe, fie din corecțiile aplicate proiectelor aflate deja în implementare. Trebuie să fim pregătiți să profităm – chiar și pe ultima sută de metri – de toate oportunitățile care ni se oferă. Iașul a suferit multă vreme din pricina complexului centru-periferie, iar dorința mea este să reușim în câțiva ani să combatem teoria orașului izolat al lui Braudel și să transformăm Iașul, și cu ajutorul Aeroportului, într-un centru al afacerilor, al serviciilor medicale, al performanței.

– Ce etape considerați că sunt vitale pentru îndeplinirea acestui proiect și cum vă propuneți să treceți peste ele?

– Concret, prima etapă o reprezintă, așa cum am menționat mai devreme, construirea noii piste de 2.400 metri. Pe 5 octombrie a fost publicat în SEAP anunțul de participare pentru modulul I din ansamblul de investiții pe care îl presupune dezvoltarea și modernizarea Aeroportului internațional Iași. Au fost scoase la licitație atât proiectarea, cât și executarea lucrărilor pentru realizarea suprafeței de mișcare de 2.400 metri. Valoarea estimată a contractului este de 157.656.755 lei fără TVA, din care serviciile de proiectare reprezintă 5.225.183 lei.

Următoarea etapă va viza realizarea celorlalte trei module – terminalul de pasageri, terminalul cargo și hangarul. Întrucât costurile pentru aceste module nu pot fi suportate din bugetul propriu, analizăm toate oportunitățile de finanțare. Situațiile cu care s-au confruntat alte aeroporturi din țară ne determină să fim – cel puțin deocamdată – precauți în privința soluției creditelor sau a concesionării. Rămâne ca fiind o opțiune viabilă accesarea de fonduri europene în cadrul perioadei de programare care va debuta în 2014. Până atunci ne vom pregăti temeinic pentru a elabora toate studiile și documentațiile necesare.

Ceea ce trebuie reținut, însă, de către toți cei care au apelat la serviciile Aeroportului Iași sau doresc să facă acest lucru în viitor, este faptul că toate aceste etape se vor derula fără a afecta funcționarea Aeroportului, în condițiile actuale. Prin caietul de sarcini i-a fost impusă câștigătorului condiția asigurării operațiilor de zbor existente. Noua pistă va utiliza facilitățile deja existente și va fi conectată la vechea pistă printr-o cale de rulare.

– Când estimați că vom avea o pistă competitivă și la Iași, o pistă modernă care să permită zborul navelor de dimensiuni mari și care să pună Aeroportul pe lista obiectivelor interesante pentru operatori? Există companii interesate să investească la Iași?

– Din momentul încheierii contractului pentru executarea noii piste, în 25 de luni capacitatea portantă a căii de rulare și a platformei existente va crește de trei ori. Asta înseamnă că, din 2015, pe Aeroportul Iași vor putea opera avioane de tip B, C și D, inclusiv avioane de tip mediu curier. Pentru a permite zborul aeronavelor de dimensiuni mari este necesară extinderea pistei până la 3.000 metri. Deocamdată, nu dispunem de fondurile necesare pentru această extindere, dar, după cum vă spuneam, căutăm soluții financiare. Ne-am luat însă măsuri pentru a asigura celeritatea demersului, atunci când fondurile vor fi disponibile, optând pentru o structură flexibilă a pistei și a căii de rulare. Structurile aeroportuare flexibile au fost deja adoptate de toate marile aeroporturi din lume, oferind, față de suprafețele rigide sau mixte, costuri de exploatare și întreținere rezonabile, un număr superior de mișcări pe zi și – ceea ce contează pentru noi – o interconectare facilă a viitorului tronson de 600 metri.

În condițiile realizări pistei de 2.400 metri, mai mulți operatori aerieni și-au exprimat intenția de a-și deschide birouri la Iași și de a propune noi rute de zbor care să satisfacă atât necesitățile locuitorilor județului Iași, cât și pe ale celor din zonele limitrofe. Este responsabilitatea noastră să venim în întâmpinarea acestor nevoi stringente, cu atât mai mult cu cât, așa cum relevă studiile întreprinse, realizarea acestei piste va avea un impact considerabil și asupra dezvoltării economice a județului Iași.

– Ar putea fi soluția un parteneriat public – privat? Au existat și ceva zvonuri legate de interesul companiei Tarom față de Iași. Cât de reale sunt ele?

– Apărută târziu, abia în 2010, legea parteneriatului public-privat (PPP) a suferit deja o serie de modificări de substanță în vederea armonizării cu acquis-ul comunitar. Deși este foarte des invocată, nu cunosc cazuri fericite de astfel de parteneriate realizate, până în prezent, în România. Totul este la stadiul de propuneri, dezbateri, workshop-uri, seminarii, întocmirea de liste de astfel de proiecte etc. Poate că ideea în sine nu are deocamdată, chiar și la mai mult de 20 de ani de la căderea comunismului, un corespondent în mentalul colectiv românesc, unde este încă percepută ca o asociere nefirească sau o cedare – deliberată și dezavantajoasă – a bunului public în fața intereselor private. Cert este însă că, pentru moment, PPP este o soluție riscantă – atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere politic – pe care autoritățile locale nu și-o pot asuma până când nu vor primi semnale pozitive de la Guvern.

Dacă transcendem spațiul autohton, vom remarca aceeași atitudine mefientă în aproape toate țările est-europene. Polonia, care este foarte des invocată în contextul performanței absorbției fondurilor europene, dispune de reglementări pentru PPP încă din 2005, reformulate în 2009 și abia în ultimul an a reușit să implementeze efectiv acest instrument – în special pentru domeniul recreere și infrastructură sportivă. Bulgaria, în 2011, încă se întreba în cadrul unor conferințe organizate de autoritățile centrale, dacă PPP este o soluție viabilă pentru a înlocui vechile reglementări referitoare la concesiune și licitații publice.

Pe scurt, motivele incapacității – doar deocamdată, sper – a noilor state membre ale UE în privința punerii în aplicare a PPP trebuie căutate în aceleași condiționalități ex-ante care favorizează acest instrument în statele cu democrații și economii consolidate: maturitatea sectorului public și, concomitent, existența unui mediu privat solid și competitiv. Dacă nu modernizăm și nu eficientizăm administrația publică, dialogul cu mediul economic nu va fi suficient de solid și de convingător pentru a asigura încheierea unor parteneriate de succes. PPP presupune – ceea ce nu se cunoaște suficient – și o partajare a riscurilor. Or, nu poți prelua riscuri de sute de milioane de euro dacă partenerul nu-ți inspiră încredere.

Revenind, pentru viitorul proiectului de modernizare a Aeroportului Iași – modulele II-IV – PPP poate reprezenta o soluție, în aceeași măsură ca și concesionarea, asocierea în participațiune etc. Consiliul Județean este deschis oricăror variante, cu singura condiția ca acestea să se traducă în beneficii directe către locuitorii județului Iași: accesibilitate crescută, reducerea timpilor de deplasare, diversificarea rutelor de zbor, servicii de calitate în spațiile de îmbarcare/debarcare și sălile de așteptare, dinamică economică, venituri la bugetul Consiliului pentru susținerea altor obiective etc.

Despre interesul Tarom față de Iași putem vorbi la timpul prezent, acesta fiind, alături de Carpatair și Austrien Airlines, singurii care operează curse la acest moment. Ne dorim, însă, ca Tarom și orice altă companie aeriană, să răspundă interesului cu care Consiliul Județean Iași a abordat problema construcției noii piste cu propuneri de trasee și orare de zbor mai variate pentru ieșeni și ceilalți pasageri interesați.

– Există și avantaje pe care Aeroportul din Iași le poate exploata pentru a se dezvolta într-un ritm susținut, care să-i permită să le ajungă pe cele din Cluj sau chiar Tg Mureș?

– Traficul de pasageri a cunoscut o dinamică ascendentă în ultimii ani, în concordanță cu dezvoltarea socio-economică a județului. Se estimează că punerea în funcțiune a noii piste va determina evoluții pozitive ale numărului de pasageri. Aeroportul Iași trebuie să profite de așezarea sa geografică și să devină un important punct de tranzit către destinații din Rusia, de pildă, atât pentru pasageri, cât mai ales pentru mărfuri. Dacă aeroporturile din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș au mizat pe cursele low-cost, asigurând legătura directă cu marile capitale europene, în special pentru populația din centrul țării, sperăm că Iașul, cu noua sa pistă flexibilă, să devină atractiv pentru locuitorii din zona Moldovei, dar și pentru cei din Republica Moldova sau Ucraina și, mai ales, pentru transportul de mărfuri și pentru activitățile de mentenanță și întreținere a aeronavelor. Resursele umane din Regiune ar putea fi, de asemenea, calificate corespunzător astfel încât să ofere companiilor aeriene interesate și servicii de reparații/service.