Cum se face lobby pentru ca legătura feroviară Paris-Constanţa să treacă prin judeţul Timiş

tren_modern.jpgAdministraţia judeţeană face lobby pentru ca viitorul traseu feroviar de mare viteză ce leagă Parisul de Constanţa să treacă prin judeţul Timiş, proiectul rutei ce ar urma să treacă prin Viena, Budapesta şi Bucureşti fiind de mare importanţă pentru Uniunea Europeană. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Marian Vasile, partea ungară a stabilit deja traseul pe teritoriul ţării vecine, urmând să meargă prin Budapesta – Szeged, iar din Szeged până în Timişoara.

“Problema noastră este, acum, pe ce rută să ajungă calea ferată de mare viteză la Timişoara, pentru că există patru alternative de traseu pe teritoriul bănăţean, dar trebuie luată în calcul eficienţa costurilor, întrucât costurile pentru un kilometru de cale ferată de mare viteză sunt extrem de ridicate. Traseul românesc va fi stabilit de comun acord între cele două Guverne, român şi ungar, implicate fiind Ministerele Transporturilor şi cel al Economiei. Se stabileşte de comun acord pentru că va fi şi un punct de frontieră, undeva, cu vecinii ungari”, a declarat Marian Vasile, preşedintele Comisiei de economie, energie, mediu şi turism a Asociaţiei Regiunilor Europene (ARE).

El nu este de acord cu propunerea ca ruta să treacă mai întâi prin Nădlac, judeţul Arad, dar în cazul acesta ar fi vorba despre până la 50 de kilometri în plus, care ar costa foarte mult. Vasile spune că mai există două trasee posibile prin judeţul Timiş, care să intre prin Cenad sau în apropiere, acestea fiind rutele fireşti, dar sunt mai sinuoase geografic, iar cea de pe relaţia Timişoara-Cenad ar trebui refăcută complet. “Cel mai convenabil ar fi traseul Szeged – Kikinda, pe lângă graniţa românească, pe partea sârbă, care ar intra în ţară prin Jimbolia şi apoi spre Timişoara. O parte din această cale ferată există deja, o parte din ea funcţionează, dar va trebui şi ea reabilitată. Acest traseu are o arhitectură geografică în linie dreaptă, ceea ce l-ar face mult mai eficient pentru o cale de mare viteză, de circa 250 de kilometri la oră”, a punctat viceliderul CJ Timiş.

Marian Vasile susţine că trebuie să se ţină cont şi de faptul că Serbia va intra în comunitatea europeană, urmând să fie acoperită, astfel, şi partea sârbească, aducând beneficii. “Noul ciclu financiar european, 2014-2020 prevede sprijin categoric acordat dezvoltării reţelei feroviare. Astfel de proiecte pot fi finanţate prin aşa numitele ITI (Investiţii Teritoriale Integrate) care presupun să iei surse de finanţare din mai multe programe, respectiv, din POR, din Transfrontalier CBC, din Programul de transport care va fi program operaţional infrastructură şi din aşa numita finanţare direct de la Bruxelles – Connecting Europe Facility, facilităţi de conectare europene”, a subliniat Marian Vasile.

Preşedintele Comisiei de economie, energie, mediu şi turism a Asociaţiei Regiunilor Europene (ARE) consideră că alegerea unui traseu ce ar intra în ţară prin judeţul Arad nu ar fi nici fair play, întrucât au deja vama Curtici, iar judeţul Timiş ar fi trimis în izolare în următorii zece ani, din mai multe considerente. “Ruta expres europeană de tren ocoleşte Timişul, culoarul IV mergând direct de la Arad la Deva; autostrada este mai aproape de Arad decât de Timişoara, iar Aeroportul Internaţional ‘Traian Vuia’ Timişoara ar putea să sufere din lipsa anumitor fonduri, în cazul în care Comisia Europeană schimbă schema de finanţare pentru aeroporturile regionale, care prevede ca toate aeroporturile regionale cu peste 200 de mii de pasageri pe an să nu mai primească subvenţii de la stat şi să nu mai fie la fel de competitiv”. AGERPRES