Consilierii de etica au o eficienta redusa in asigurarea integritatii administratiei publice

Consilierii de etica au o contributie redusa in asigurarea integritatii functionarilor publici, iar autoritatile asigura cetatenilor un acces limitat la informatiile de interes public, evidentiaza Raportul privind aplicarea legislatiei referitoare la consilierii de etica, realizat de Centrul de Resurse Juridice si Asociatia Pro Democratia.

Dat publicitatii joi, cu prilejul mesei rotunde cu titlul “Consiliere etica si integritate in administratia publica – relatii si perspective”, raportul se doreste a fi o evaluare a activitatii consilierilor de etica din cadrul autoritatilor si institutiilor publice din Romania.

Radu Nicolae, coordonator din partea Centrului de Resurse Juridice, a afirmat ca s-a dorit realizarea unui studiu “despre ce fac consilierii de etica, ce impact au in administratia locala si centrala si ce se poate face pentru a imbunatati activitatea” lor in cadrul institutiilor publice. O problema semnalata de autorul studiului, Valerian Stan, atat in raport, cat si in cadrul dezbaterii, a fost existenta a doua acte normative cu obiect asemanator de reglementare, respectiv Legea 7/2004 privind Codul de conduita al functionarilor publici si Legea 477/2004 cu privire la Codul de conduita al personalului contractual din autoritatile si institutiile publice.

Studiul prezinta faptul ca “persoanele desemnate sa indeplineasca atributii legate de consilierea etica o fac prin cumul cu alte sarcini, desfasoara activitati in plus” si sunt de multe ori “suprasolicitate” sau “au o pregatire deficitara pentru domeniul respectiv”. “Exista, de asemenea, situatii in care se ajunge la aplicarea pur formala a legilor sau chiar la neaplicarea lor”, se mai arata in studiu.

Consilierii de etica, in viziunea CRJ si APD, ar trebui sa disemineze in randul angajatilor si conducatorilor institutiei publice prevederile Legii 571/2004 privind protectia persoanelor din institutiile publice ce semnaleaza incalcari ale legislatiei, insa personalul din institutiile si autoritatile publice manifesta o retinere crescuta in a formula sesizari din cauza temerii ca modalitatile de protectie a avertizorilor de integritate sunt insuficiente. In privinta existentei postului de consilier de etica in administratia publica, agentiile judetene de ocupare a fortei de munca il au completat integral in schema de personal. Autoritatile publice care nu au completat schema de personal pentru acest post sunt primariile cu doar 70,2%.

In context, organizatiile non-guvernamentale autoare ale Raportului propun reorganizarea schemei de personal a institutiilor sau autoritatilor publice astfel incat sa existe cel putin un post de consilier de integritate. Atributiile consilierilor ar trebui sa cuprinda controlul si acordarea de asistenta in privinta aplicarii corecte a Codului de conduita a functionarilor publici si al celui referitor la personalul contractual; acordarea de asistenta in privinta completarii si depunerii declaratiilor de avere si de interese, a rezolvarii situatiilor de incompatibilitate si conflicte de interese; asigurarea accesului la informatiile publice, inclusiv la cele privind achizitiile publice; asigurarea participarii cetatenilor la procesul de luare a deciziilor; diseminarea normelor privind protectia avertizorilor de integritate. Cercetarea a fost realizata in perioada mai – septembrie 2009, fiind incluse 500 de autoritati publice centrale si locale.

Din totalul acestora, peste 60% nu au dat un raspuns complet in termen legal sau nu au raspuns deloc solicitarilor de informatii formulate de CRJ. Institutiile si autoritatile monitorizate au fost alese astfel incat sa reflecte o distributie cat mai echilibrata la nivelul regiunilor de dezvoltare si a judetelor. Cercetarea a fost realizata in cadrul proiectului “Consilierul de etica – Echilibru si Integritate in administratia publica”, derulat de Centrul de Resurse Juridice in parteneriat cu Asociatia Pro Democratia, cu finantare din partea guvernelor Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei, prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European. AGERPRES