Conflict între unii agenţi economici şi primarul din municipiul Sebeş

Asociaţia Oamenilor de Afaceri (AOA) din municipiul Sebeş a hotărât să întrerupă orice relaţie de colaborare cu primarul Mugurel Liviu Sârbu, deoarece “consideră că sunt trataţi cu indiferenţă de către conducerea administraţiei locale”, se arată într-un comunicat remis, joi, AGERPRES.
“Măsura a fost luată deoarece oamenii de afaceri consideră că sunt trataţi cu indiferenţă de către conducerea administraţiei locale, mai ales că, în urmă cu aproximativ un an de zile, s-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte o colaborare comună pentru rezolvarea unor probleme de interes local”, se precizează în comunicat.

Membrii AOA Sebeş susţin că nu sunt sprijiniţi de către primar “în demersurile lor pentru bunul mers economic”. În comunicat se mai arată că “oamenii de afaceri ai căror firme contribuie
serios la constituirea bugetului local au dorit să fie consultaţi de către primar cu privire la modul în care sunt folosiţi banii lor”. Oamenii de afaceri susţin că nu îşi doresc altceva decât promovarea şi dezvoltarea mediului de afaceri în municipiul Sebeş şi în judeţul Alba şi integrarea acestuia în mediul de afaceri internaţional.

“De aceea, oamenii de afaceri vor iniţierea unei campanii eficiente de promovare a Sebeşului din punct de vedere economic. Ei militează de asemenea pentru îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri a zonelor publice adiacente şi a căilor de acces spre obiectivele industriale”, se arată în comunicat. Reprezentanţii agenţilor economici membri în asociaţie sunt “total nemulţumiţi de modul în care se rezolvă cea mai arzătoare problemă a oraşului, şi anume construirea şoselei de centură şi traseul pe care îl va urma, plus introducerea apei şi a canalizării în zona industrială a localităţii, construirea mai multor drumuri de acces şi crearea unui PUZ în acea zonă”.

Oamenii de afaceri se mai arată “total nemulţumiţi” de modul în care edilul-şef colaborează cu ei în problemele legate de crearea de oportunităţi reale de dezvoltare economică şi modul în care autorităţile îi sprijină cu unele facilităţi în ceea ce priveşte viitoarele investiţii pe care reprezentanţii agenţilor economici au de gând să le dezvolte la Sebeş. AOA Sebeş a fost înfiinţată în anul 2008 şi din ea fac parte societăţi ca şi Kronospan, Alpin 57 Lux, Transiviniş, Elis Pavaje, Voltrans, Oprean sau Schosswender Mobel. Primarul municipiului Sebeş nu a putut fi contactat, acesta aflându-se, potrivit reprezentanţilor instituţiei, în concediul de odihnă legal. Săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, acesta a afirmat că, dacă Ministerul Transporturilor nu se va implica financiar în construirea unei şosele de centură, oraşul nu va putea să suporte din bugetul local o astfel de investiţie, evaluată la zeci de milioane de euro.

“Va trebui apelat la o soluţie de creditare, pe care nici eu şi nici consiliul Local nu putem să ne-o asumăm”, a subliniat, în 7 iulie, edilul, care a adăugat că, într-o asemenea situaţie, va consulta locuitorii oraşului, “printr-un referendum, ca să spună dacă ei consideră că este util pentru Sebeş să angrenăm municipiul pe o creditare pe un termen lung pentru realizarea acestui obiectiv”. Necesitatea construirii unei şosele de centură a municipiului Sebeş, localitate tranzitată zilnic în medie de circa 44.000 de autovehicule şi situată la intersectarea a două drumuri europene, a fost o temă des abordată de-a lungul ultimilor ani de către autorităţile locale, judeţene, parlamentarii din judeţ şi miniştrii de resort. În pofida promisiunilor făcute în toţi aceşti ani, municipiul Sebeş, un burg săsesc, este şi în continuare ‘sufocat’ de numărul extrem de mare de vehicule care-l străbat zilnic.

De altfel, tronsonul Sebeş – Sibiu este cel mai aglomerat de pe traseul Coridorului IV Paneuropean, susţin specialiştii. Liviu Mugurel Sârbu declara, săptămâna trecută, că în şedinţa de consiliu local de la sfârşitul acestei luni se va opta pentru una din cele patru variante de studiu de fezabilitate. “Nu este deocamdată finalizată documentaţia din partea proiectantului. Vom opta cu certitudine pentru varianta cea mai ieftină”, a subliniat primarul, care a precizat că studiul de fezabilitate este în stadiul de realizare exact conform contractului.

“Următorul pas va fi deplasarea la ministerul de resort, să le solicităm să-şi menţină răspunsul la apelul pe care l-am făcut la jumătatea anului trecut. Sunt convins că va exista deschiderea necesară din partea ministerului”, a arătat edilul din Sebeş. Acesta a subliniat că dacă ministerul nu va putea să se implice financiar, municipalitatea nu va putea să suporte din bugetul local un astfel de obiectiv de investiţii. Valoarea investiţiei este evaluată între 36 şi 42 de milioane de euro, a conchis Sârbu. În decembrie 2009 a fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate cu o firmă din Deva. Varianta de ocolire a municipiului Sebeş, la intersecţia DN 7/E 68 cu DN 1/E 81, pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Deva, Coridorul IV Paneuropean, a avut elaborat un studiu de fezabilitate încă din anul 2004. În 2007 era prevăzut a se elabora proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie în vederea atribuirii lucrărilor de execuţie, termenul de predare fiind fixat pentru vara lui 2008.

Între timp, au apărut modificări în ceea ce priveşte proiectul variantei de ocolire, cele două tronsoane urmând a avea un profil de autostradă, respectiv unul de şosea normală. În 2008, primarul municipiului Sebeş spera ca studiul de fezabilitate pentru varianta de ocolire a municipiului să fie gata până la sfârşitul anului, pentru ca la jumătatea lui 2009 să fie lansată execuţia şoselei. Sârbu declara la vremea respectivă că există un proiect al variantei de ocolire, dar pe o zonă care nu ar satisface cerinţele unei şosele de centură şi că, în consecinţă, a solicitat ca aceasta să fie racordată la DN 1, către Alba Iulia, în partea de nord a oraşului, şi nu în cea de sud. Edilul a cerut proiectantului să realizeze trei variante de studiu de fezabilitate, şoseaua urmând a avea peste 7 kilometri, cu două benzi pe sens, de tip autostradă. Încă din 2007, Ministerul Transporturilor dădea asigurări că lucrările pentru construirea variantei de ocolire vor demara imediat după finalizarea proiectului tehnic.

Circulaţia în oraş este de multe ori blocată, şirul de maşini aflate în tranzit întinzându-se deseori pe mai mulţi kilometri în interiorul localităţii, iar în unele perioade, mai ales vara, chiar pe toată lungimea drumului din oraşul Sebeş. Tot săptămâna trecută, în aceeaşi conferinţă de presă, primarul Sârbu, instalat în funcţie în 2008, a anunţat că toate contractele încheiate de autorităţile locale începând din 2003 vor fi verificate, în paralel cu auditul intern efectuat de Primărie, de către o societate de consultanţă juridică din Bucureşti, în urma apariţiei unor suspiciuni cu privire la unele acte întocmite în această perioadă. Liviu Mugurel Sârbu a spus că, în funcţie de rapoartele societăţii de consultanţă şi ale celor de la auditul intern, se va adresa instituţiilor statului vizavi de fiecare situaţie în parte.

Primarul Sârbu a afirmat că au existat sesizări cu privire la unele probleme legate de legalitatea unor acte întocmite de-a lungul timpului între municipiul Sebeş şi diverse societăţi comerciale, venite atât din partea unor funcţionari din primărie şi chiar din partea unor consilieri locali, cât şi având în vedere anumite solicitări venite din partea societăţilor respective. “Am decis ca să verificăm aceste lucruri care ar putea să aibă repercursiuni în ceea ce priveşte prejudicierea municipiului Sebeş, în diverse forme”, a spus Liviu Mugurel Sârbu, care a mai fost primar în acest oraş între 2000 şi 2003, an în care a fost numit prefect. Între 2004 şi 2008, Sârbu a fost deputat, revenind la conducerea oraşului în urmă cu doi ani. AGERPRES