Cluj-Napoca şi-a prezentat la Bruxelles candidatura de oraş finalist pentru titlul de Capitală europeană a tineretului 2015

cluj-napoca.jpgMunicipalitatea Cluj-Napoca şi-a prezentat marţi seara, în prezenţa a peste o sută de invitaţi, printre care mai mulţi europarlamentari din tot spectrul politic, candidatura de oraş finalist pentru obţinerea titlului de Capitală europeană a tineretului 2015.

Titlul de Capitală europeană a tineretului este acordată anual de Forumul european al tineretului unui oraş din Europa, Braga deţinând acest titlu în acest an şi Maribor în 2013. Pentru titlul de Capitală europeană a tineretului 2015 participă patru oraşe – Cluj-Napoca, Varna (Bulgaria), Vilnius (Lituania) şi Ivanovo (Rusia) -, iar câştigătorul urmează să fie anunţat pe 24 noiembrie la Maribor.

Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu a declarat că a venit să susţină candidatura oraşului Cluj-Napoca cu inima deschisă, pentru că se consideră întâi de toate român, şi apoi român din Transilvania. “Cluj-Napoca este un oraş cu oameni tineri, iar de aceea este un oraş tânăr. Viaţa academică, culturală, sportivă, sunt toate acolo şi îmi amintesc că atunci când eram tânăr şi jucam polo, în anii ’60, am participat la turneul tradiţional de la Cluj. Dar nu este numai asta. Acolo mi-am cunoscut şi soţia, care era studentă la Cluj”, a mărturisit eurodeputatul.

El a adăugat că, în opinia sa, Cluj-Napoca poate să ofere cu adevărat ceva Europei. “Ştiţi că am fost implicat în decizia ca Sibiu să fie capitală culturală a Europei în 2007, susţin şi această candidatură. V-aţi descurcat foarte bine, sunteţi finalişti, cred că v-aţi făcut deja cunoscuţi şi cred ca trebui să continuaţi acest lucru şi cu siguranţă veţi beneficia de sprijinul tuturor celor din Parlamentul European”, a mai spus Ioan Mircea Paşcu.

Eurodeputatul ungar Csaba Tabajdi, liderul delegaţiei socialiste ungare în PE, a apreciat că municipiul Cluj-Napoca este unul dintre “cele mai bune exemple” de multiculturalism şi multilingvism din Europa şi a felicitat echipa de comunicare din spatele proiectului, despre care a spus că ar putea să ajute şi instituţiile UE în acest sens. Apoi eurodeputatul ungar a spus în patru limbi – engleză, germană, ungară şi română – “Clujul este deja capitala tineretului în Transilvania, trebuie să fie şi capitala tineretului din Europa”.

La rândul său, eurodeputata PDL Monica Macovei, a spus că doreşte mult succes municipalităţii din Cluj-Napoca în obţinerea titlului de Capitală europeană a tineretului. “Sunt foarte fericită că municipiul Cluj-Napoca este printre finalişti, sunt în contact cu ei de ceva timp şi trebuie să spun că am admirat profesionalismul echipei de comunicare. Vreau să vă felicit, sper să câştigaţi de data asta, dar dacă nu se va întâmpla acest lucru trebuie să priviţi mai departe şi să aşteptaţi următoarea ocazie. Nimic din ceea ce este bun în viaţă nu vine uşor. Vă ţinem pumnii ca să câştigaţi”, a spus Monica Macovei.

Florin Moroşanu, consilier local şi director executiv al Asociaţiei Cluj-Napoca capitala culturală europeană, a declarat că o bună parte din obiectivul de promovare a oraşului a fost realizat prin ajungerea în finală, după parcurgerea tuturor etapelor acestui proiect. “Este important că am ajuns în finală, pentru că au fost 14 oraşe candidate şi au rămas patru pe lista scurtă. Bineînţeles, odată ajunşi acolo ne-am propus să şi câştigăm. La 1 octombrie a fost depus proiectul de candidatură, iar la 24 noiembrie, când se va anunţa cine a câştigat acest titlu, sperăm să-l şi câştigăm”, a spus Moroşanu.

El a adăugat că un succes ar fi important în perspectiva “anticipării eventualelor probleme ale unui proiect mult mai mare care este Capitală culturală europeană pentru care oraşul este în competiţie, pentru anul 2021”.

Coordonatorul proiectului, Andras Farkas, a precizat că programul întocmit de municipalitate a fost unul foarte bine definit şi că implicarea tinerilor a fost cheia. “Proiectele, mesajele au fost elaborate de organizaţiile de tineret din Cluj-Napoca, cu care primăria a găsit o formă de colaborare inovatoare. Colaborând cu aceste organizaţii de tineret am rămas surprins să văd cât de matur văd ei lucrurile în comunitate. Au elaborat părţi foarte importante în proiectul de candidatură, despre cum s-ar derula managementul voluntarilor în cadrul programului sau ce proiecte s-ar putea realiza”, a apreciat Farkas. AGERPRES