Circa 37 milioane de euro, necesare pentru şoseaua de centură a Sebeş

Aproximativ 37 de milioane de euro ar urma să coste construirea unei şosele de centură, cu statut de drum urban, în municipiul Sebeş, localitate situată la intersecţia a două drumuri europene şi tranzitată zilnic de zeci de mii de vehicule.

Consilierii locali din municipiul Sebeş au aprobat, miercuri, în şedinţă ordinară, varianta definitivă a şoselei de centură, din patru variante prezentate. A fost aleasă varianta numărul 3, cea mai uşor de realizat, după cum s-a arătat în cadrul şedinţei.

Prima variantă ar fi fost cea mai scumpă, de 44 de milioane de euro, a doua ar fi costat peste 40,3 milioane de euro, iar varianta 4 ar fi implicat cheltuieli de doar 35,3 milioane de euro, dar drumul ar fi fost cel mai dificil de realizat pentru că s-ar fi intersectat cu viitoarea autostradă pe o anumită porţiune şi s-ar fi apropiat foarte mult de linia ferată. Prezent la şedinţă, deputatul PDL Clement Negruţ a declarat că ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, ar fi de acord doar cu varianta 4.


Deputatul a susţinut că “singura variantă asupra căreia ministrul Berceanu s-a aplecat şi a spus că poate intra în discuţie a fost varianta 4” şi că “orice altă variantă, în afară de 4, nu va fi acceptată”. Şedinţa a fost întreruptă pentru a se lua legătura cu proiectantul, care a declarat telefonic că nu a înţeles din discuţiile avute cu ministrul Transporturilor că varianta 3 nu ar fi agreată de către acesta, ci doar că Radu Berceanu nu poate fi de acord cu o şosea de centură cu patru benzi. În final, cu doar două abţineri şi 17 voturi pentru, a fost aleasă varianta 3, care nu este cea mai ieftină din punct de vedere al preţului pe kilometru, dar este cea mai convenabilă global.


Şoseaua ar urma să aibă două tronsoane, cu două benzi pe sens, respectiv cu o singură bandă pe sens. În ceea ce priveşte banii necesari pentru o asemenea investiţie, primarul Mugurel Liviu Sîrbu a declarat că municipiul are posibilitatea de a accesa un credit pe 20 de ani, dar că nu i se pare normal ca locuitorii oraşului, care au şi în prezent de suferit din cauza traficului foarte mare, să fie cei care vor plăti pentru un asemenea obiectiv. Necesitatea construirii unei şosele de centură a municipiului Sebeş, localitate tranzitată zilnic în medie de circa 44.000 de autovehicule, a fost o temă des abordată de-a lungul ultimului deceniu de către autorităţile locale, parlamentarii din judeţ şi miniştrii de resort.


Varianta de ocolire a municipiului Sebeş, la intersecţia DN 7/E 68 cu DN 1/E 81, pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Deva, Coridorul IV Paneuropean, a avut elaborat un studiu de fezabilitate încă din anul 2004. În 2007 era prevăzut a se elabora proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie în vederea atribuirii lucrărilor de execuţie, termenul de predare fiind fixat pentru vara lui 2008. Între timp, au apărut modificări în ceea ce priveşte proiectul variantei de ocolire. În 2008, primarul municipiului Sebeş îşi manifesta speranţa ca studiul de fezabilitate pentru varianta de ocolire a municipiului să fie gata până la sfârşitul anului, pentru ca la jumătatea lui 2009 să fie lansată execuţia şoselei.


Sîrbu declara, la vremea respectivă, că există un proiect al variantei de ocolire, dar pe o zonă care nu ar satisface cerinţele unei şosele de centură şi că, în consecinţă, a solicitat ca aceasta să fie racordată la DN 1, către Alba Iulia, în partea de nord a oraşului, şi nu în cea de sud. Edilul a cerut proiectantului să realizeze trei variante de studiu de fezabilitate, şoseaua urmând a avea peste 7 kilometri, cu două benzi pe sens, de tip autostradă.
Circulaţia în oraş este de multe ori blocată, şirul de maşini aflate în tranzit întinzându-se deseori pe mai mulţi kilometri în interiorul localităţii, iar în unele perioade, mai ales vara, chiar pe toată lungimea drumului din oraşul Sebeş. În plus, traficul greu se desfăşoară prin centrul
municipiului Sebeş, lucru care duce la deteriorarea accentuată a clădirilor, majoritatea monumente istorice, reprezentative pentru un burg săsesc. AGERPRES