Cartierele de la periferia Timișoarei vor fi refăcute semnificativ, pentru Capitala Europeană a Culturii 2021

Cartierele situate la periferia Timişoarei vor fi refăcute aproape în totalitate până în anul 2021, când municipiul îşi va exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii, urmând o infuzie semnificativă de bani europeni în realizarea infrastructurii zonelor, printr-o finanţare nerambursabilă de 14 milioane de euro.

”Recent ni s-a aprobat o finanţare, e prima finanţare frumoasă a anului 2018, prin care zonele Plopi – Kuncz şi Fratelia – Freidorf beneficiază de o finanţare totală de 14 milioane de euro, ceea ce înseamnă o refacere aproape totală. Sunt zone de care nu am uitat, dar pentru care am aşteptat, pentru că aveam posibilitatea să obţinem aceste fonduri europene, fiind încadrabile, oarecum, în partea de zone mai puţin favorizate’‘, a declarat miercuri presei viceprimarul Timişoarei Dan Diaconu.

Banii au fost obţinuţi prin aprobarea a două proiecte GAL (Grupul de Acţiune Locală), fiecare în valoare de câte şapte milioane de euro. Proiectele GAL pentru Timişoara au fost aprobate la Ministerul Dezvoltării, iar Timişoara a fost singurul oraş care a câştigat două finanţări, banii putând fi folosiţi în proiecte cu o paletă diversă, de la infrastructură până la investiţii în sănătate şi protecţie socială.

Municipalitatea doreşte ca refacerea celor două zone să se finalizeze mai devreme de anul 2021.

Înainte de a deveni cartier al Timişoarei, zona Plopi era o mică aşezare în care majoritatea terenurilor erau deţinute de văduva contelui Ladislau Gyurky. Zona alăturată Kuncz este un fost domeniu al marelui industriaş Joszef Kuncz, care a construit aici mai multe fabrici şi barăci pentru muncitori.

Cartierul timişorean Freidorf, în care s-a născut actorul Johnny Weissmuller, alias ”Tarzan”, a fost locuit de colonişti din provincia Alsacia, dintr-un sat care a purtat şi el numele de Freidorf. Cartierul a fost iniţial o comună germană formată din circa 500 de locuitori, înfiinţată în anul 1723 şi scutită de impozite, ceea ce i-a dat şi numele de Freidorf (satul liber). La sfârşitul veacului al XVIII-lea, din Timişoara până la Freidorf se putea naviga pe Canalul Bega, iar odată cu extinderea oraşului, satul a devenit cartier municipal un veac mai târziu.

Fratelia este considerat cel mai vechi cartier al actualului oraş, cu vestigii de de peste şase milenii, descoperite de arheologi. Fratelia de astăzi a apărut în jurul anului 1900, ca o colonie muncitorească cu populaţie săracă de muncitori, inclusiv italieni, care lucrau în fabricile de aici şi între care s-au stabilit relaţii de frăţie, de unde provine şi numele cartierului.

Toate aceste cartiere au rămas într-un grad ridicat de pauperitate, cu cea mai săracă populaţie din oraş. AGERPRES