Bucureștiul își va susține creșterea prin transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii de tip smart-city

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Capitala Românei, unul dintre orașele europene cu cea mai mare rată de creștere a PIB-ului, își va putea depăși lipsurile și va susține creșterea în viitor prin transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de creștere economică sustenabilă, conform concluziilor unui studiu de specialitate.

Bucureștiul a fost, în ultimii ani, unul dintre orașele europene cu cea mai mare rată de creștere a PIB-ului, reflectând mixul favorabil de sectoare industriale, impunându-se, în special, în domeniul serviciilor profesionale și IT&C, cel din urmă reprezentând un motor sectorial important în creșterea numărului de locuri de muncă.

Conform Oxford Economics, citat în studiul realizat de EY, Bucureștiul și-a păstrat avântul în 2016, rata de creștere a PIB-ului și a locurilor de muncă atingând 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media orașelor din UE.

Creșterea economică este așteptată să rămână mare și în 2017, la un nivel de 5,7%, aceasta însemnând că Bucureștiul se va clasa înaintea majorității orașelor europene. Rata de ocupare a forței de muncă este estimată să crească ușor, cu cel mult 1% în 2017, însemnând doar o ușoară scădere a șomajului care rămâne, în continuare 3,9%.

Ritmul generării de locuri de muncă pe termen mediu va fi temperat de îmbătrânirea populației, cu o rată medie anuală de 0,8% în perioada 2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decât media europeană. În ciuda acestui fapt, creșterea medie anuală a PIB-ului în perioada 2017-2021 este estimată să rămână deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale sunt cele care vor stimula această expansiune.

Datele prelucrate de Oxford Economics arată că locuitorii Bucureștiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varșovia, depășind 10.000 euro. Însă acesta este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.

“Bucureștiul se dovedește un oraș al contrastelor: Se bucură de o creștere puternică la nivelul întregii economii, cu un sector puternic al serviciilor și cu costuri accesibile pentru spațiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic și cu un număr scăzut de pensionari raportat la populația activă, poziționează Bucureștiul ca o destinație atractivă pentru antreprenori, specialiști în toate domeniile și investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creștere sunt tot mai amenințate de rata mică de creștere a populației și de capacitatea scăzută de atragere a talentelor din alte zone”, apreciază Carmen Adamescu, Partner EY România.

Aceasta arată că, după sistemele de navigare TomTom, Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucureștenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiții normale de rulare.

Este foarte cunoscut faptul că migrația continuă către centrele urbane, iar infrastructura învechită, subdimensionată din orașele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orășenești și a economiei locale, afectând condițiile de mediu și culturile comunitare în întreaga lume. Unele orașe răspund deja de mult timp la această tendință și își deservesc cetățenii în mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutăților IT&C de tip smart city.

Conform studiului, Bucureștiul ar trebui să utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta rețele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilităților și folosirea mai eficientă a resurselor. AGERPRES