Bienala Naţională de Arhitectură 2018 este dedicată unei aniversări cu profundă rezonanţă pentru arhitectură şi profesioniştii acesteia

Lucrările Bienalei Naţionale de Arhitectură, ediţia a XIII-a, unul din cele mai importante evenimente ale “breslei” arhitecţilor, au fost deschise pe 1 octombrie în cadrul unui eveniment desfăşurat la Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Capitală.

Tema ediţiei din acest an a BNA 2018, ”100 de ani de Arhitectură în România”, este dedicată unei aniversări cu profundă rezonanţă pentru arhitectură şi profesioniştii acesteia, pentru cultura şi istoria naţională.

“Bienala din acest an are o anvergură cu totul şi cu totul specială, ea şi-a triplat participarea – asta ar putea să fie un semn bun – şi se va desfăşura în şapte oraşe. O parte a Bienalei va avea loc la Bucureşti – Arhitectura rezidenţială, Arhitectura construcţiilor publice şi Design interior -, după care plecăm la Brăila cu Arhitectura verde şi Energii alternative. Continuăm la Cluj cu Rural. Nu avem multe lucrări în materie de Rural, dar sperăm să încurajăm toate iniţiativele care vin să reînvie satul românesc şi care sunt iniţiative de calitate. De la Cluj plecăm la Oradea unde facem secţiunea Restaurare. Consolidare. Clădiri restituite comunităţilor, pentru că spaţiul public la Oradea a fost lucrat în ultimul timp şi a devenit unul dintre cele mai spectaculoase din ţară, după care mergem la Iaşi unde, în faimoasa bibliotecă a Universităţii ‘Gheorghe Asachi’ facem concursul de Publicaţii de arhitectură, coborâm la Sibiu şi în Piaţa Mare avem expoziţia cu Diplome – Arhitecţi în afirmare, unde am avut cea mai spectaculoasă participare – peste 160 de candidaţi, şi la Târgu Mureş încheiem cu echipa care a câştigat pavilionul României la Bienala de la Veneţia, cu Fotografia de arhitectură şi Evenimentul de arhitectură sau strada ca spectacol”, a declarat arhitect Ileana Tureanu, preşedintele UAR.

Expoziţia-concurs a bienalei, vernisată luni seară la TNB, cuprinde 400 de panouri şi va fi deschisă până pe 15 octombrie în foaierul Sălii Media a Naţionalului bucureştean. Aceasta va fi urmată de o expoziţie a părinţilor arhitecturii moderne româneşti – Henrieta Delavrancea Gibory şi Horia Creangă – care va rămâne deschisă până pe 1 noiembrie, după care în holul Facultăţii de Arhitectură va fi prezentată expoziţia generală cu toate proiectele care au primit nominalizări şi cele care au fost premiate.

În cadrul Galei de Deschidere de la Bucureşti au fost prezentate nominalizările şi au fost oferite premii la trei dintre cele 11 secţiuni ale ediţiei din acest an ale Bienalei Naţionale de Arhitectură: Arhitectura rezidenţială, Arhitectura construcţiilor publice şi Design interior.

La secţiunea Arhitectură rezidenţială juriul, compus din Adrian Zerva – curator, Bogdan Babici, Căin Negoescu şi Nicolae Ţarc, a oferit premiul ex-aequo proiectelor “Casa unifamilială. Recuperarea memoriei unei case vechi”, al arhitectului Attila Kim, şi “Imobilul de locuinţe de pe strada Louis Blanc”, al arhitectului Radu Teacă.

Nominalizări au mai primit “Casa P31” – arhitect Constantin Şelariu, “Casa Timiş” – arhitecţi Irina Filofi şi Cătălin Zamfir, “Arcstil Residences – Locuinţe înşiruite” – arhitecţi Bogdan – Constantin Neagu şi Iulian Oanţă, “despre… o simplă casă de la ţară” – arhitect Sultana Creangă, “Imobil de apartamente pe strada Occidentului 40” – arhitecţi Bogdan Brădăţeanu, Adrian Untaru, Andrei Şerbescu, Valentina Ţigâră, Pavel Albu şi Raluca Răescu, şi “Imobil de apartamente pe strada Londra” – arhitecţi Andrei Şerbescu, Adrian Untaru, Bogdan Brădăţeanu, Carmen Petrea şi Alexandru Apostol.

Tinerii arhitecţi Mihaela Rusuleţ, Laurenţiu Bălu, Radu Golumba şi Luminiţa Pascu au fost laureaţii secţiunii Arhitectura construcţiilor publice, juriul, compus din Vladimir Arsene – curator, Oliver Nemeş, Constantin Ciurea şi Lilian Captari, oferindu-le premiul pentru proiectul “VOX Tehnology Park”.

Nominalizări au primit şi “The Office Cluj” – arhitect Vlad Gaivoronschi, “Imobil de birouri pe str. Eşarfei” – arhitect Radu Teacă, şi “Imobil de birouri. Retro-cortina business” – arhitecţi Dorin Ştefan, Adrian Arendt, Corina Fodor, Anda Stefan, Marjan Mostavi şi Alexandru Coriu

La secţiunea Design interior juriul, compus din Dorina Tărbujaru – curator, Oana Jackson (Marea Britanie), Adrian Kunst şi Alexandre Negoescu (Franţa), i-a desemnat câştigători pe arhitecţii Radu Teacă şi Andreea Maria Marinescu cu proiectul “Apartament în Braşov”.

Nominalizate au mai fost şi proiectele “Biroul notarial A.L.A.” – arhitecţi Eszter Szoke, Florin-Vasile Lazăr, Gloria Gagu, Anamaria Moldovan şi Paul Mihai Moldovan, “Reframe” – arhitecţi Alexandru Fleşeriu, Eszter Peter, şi “Restaurare casă tradiţională” – arhitect Adriana.

În cadrul Galei au mai fost oferite Premiul Preşedintelui UAR pentru proiectul “Restaurare şi reabilitare colonia pictorilor Baia Mare” al arhitecţilor Stefan Paskucz şi Ildiko Mitru, Premiul Revistei Arhitectura – “Arhitectul B. Ioanide. Viaţa şi Opera” de Mariana Celac, şi Premiul ASAR – proiectul “Restaurant WERK” al arhitecţilor Irina Filofi şi Cătălin Trandafir.

Arhitectului Dorin Ştefan i-a fost înmânat de organizatorii evenimentului Premiul Omnia.

Lucrările BNA 2018 vor continua la Bucureşti până pe 4 octombrie cu dezbateri şi prezentări ale proiectelor câştigătorilor şi ale nominalizaţilor.

Calendarul manifestărilor continuă cu gale de premiere la următoarele opt secţiuni, care vor avea loc la Brăila – 8 octombrie, la Cluj – 13 octombrie, la Oradea – 17 octombrie, la Iaşi – 20 octombrie, la Sibiu – 21 octombrie şi la Târgu Mureş – 27 octombrie.

Oraşele bienalei vor găzdui pe lângă expoziţiile secţiunilor şi galele de premiere, şi o serie de evenimente conexe, respectiv conferinţe, gale, proiecţii de filme, dezbateri.

Participanţii la evenimente vor avea ocazia să întâlnească şi invitaţi de marcă printre aceştia numărându-se Werner Desimplaere, autor al amplului proiect de restaurare a oraşului Bruges şi al unor proiecte de restaurare a unor monumente din Transilvania, Vladimir Macura (Serbia), Alexandre Negoesco, Vladimir Arsene, Ştefan Mănciulescu sau Oana Belea Jackson. AGERPRES