![]() ![]() ![]() ![]() |
CJ Bistrita-Nasaud vrea sa atraga inca o suta de milioane de euro din fonduri europeneConsiliul Judetean Bistrita-Nasaud vrea sa atraga, anul viitor, circa 100 de milioane de euro din fondurile europene, cel mai consistent proiect, in valoare de peste 91 de milioane de euro, fiind legat de extinderea si modernizarea retelei de apa si apa uzata din judet.Potrivit datelor prezentate, luni, in cadrul sedintei Comisiei judetene de dialog social, consiliul are in diferite stadii de evaluare sase proiecte cu finantare europeana, privind alimentarea cu apa, dotarea cu echipamente a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, modernizarea si echiparea ambulatorului Spitalului Judetean de Urgenta, modernizarea si extinderea centrelor de ingrijire sociala a adultilor si persoanelor cu handicap, crearea unui centru german la Bistrita si pregatirea profesionala a angajatilor CJ. Singurul dintre aceste sase proiecte care este pe lista de asteptare pentru primirea finantarii este cel legat de crearea unui centru german la Bistrita, prin reabilitarea unei cladiri monument-istoric, cunoscute sub numele de "Casa Argintarului", care este situata in centrul istoric al municipiului. Acest proiect a fost estimat la circa 2,2 milioane de lei si a fost depus pe Programul Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului. Prin reabilitarea "Casei Argintarului" se doreste transformarea acesteia intr-un muzeu, care sa promoveze specificul sasesc al Bistritei nu doar in tara, ci si in celelalte tari vorbitoare de limba germana. Restul proiectelor se afla in diverse stadii ale evaluarii tehnico-economice, motiv pentru care nu se stie daca acestea vor reusi sa fie finantate anul viitor. In acest an, Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud a atras in judet circa 70 milioane euro din fondurile europene, pentru trei proiecte legate de managementul integrat al deseurilor solide (peste 36,7 milioane de euro), reabilitarea DJ 151 cu o lungime de 77 de kilometri (peste 30 de milioane de euro) si implementarea unui sistem informatic integrat la nivelul consiliului si al celor 62 de primarii (un milion de euro). AGERPRES Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu, aboneaza-te gratuit la Newsletter !
CELE MAI NOI ARTICOLE
|
![]()
Un editorial de Corina Drăgotescu, publicat pe www.ImpactNews.ro Citeste
Potrivit unui comunicat remis miercuri de Prefectura Capitalei, numărul maxim de posturi este calculat în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii teritoriale (municipiul Bucureşti, respectiv fiecare dintre cele şase sectoare), conform cifrelor comunicate de Direcţia de Statistică a Municipiului Bucureşti, singura instituţie abilitată prin lege să ofere aceste informaţii în mod oficial. Citeste
Aceasta vorbeşte atât despre specificul serviciilor oferite de Ascent Group şi despre dificultăţile pe care le întâmpină în prezent o companie de consultanţă pe piaţa românească, cât şi despre principalele probleme ale societăţilor comerciale din România în contextul economic actual. Citeste
Astfel, CCS 900 Ultro Bosch dispune de indicatorul "Possible-To-Speak", patentat Bosch, care oferă delegaţilor informaţia vizuală asupra disponibilităţii microfonului. Mai mult, noul sistem înglobează şi funcţiile DAFS (Digital Acoustic Feedback Suppresion), pentru o claritate superioară a sunetului, DSP (Digital Signal Processing), pentru evitarea microfoniei şi un card SD de memorie de 2GB, care permite înregistrarea a până la 64 de ore de discuţii. Citeste
"Nu dorim ca acest birou să fie transformat într-o secţie consulară a României la Roma, ci să sprijinim Primăria Romei şi pe noi pentru a convieţui în acelaşi spirit civic, unii cu alţii", a explicat Oprescu, după întâlnirea avută cu primarul Romei, Giovanni Alemanno, aflat în vizită la Bucureşti. El a precizat că acest birou va fi format din 3-4 persoane vorbitoare de limbă italiană şi se va deschide în aproximativ trei luni. Citeste
Un articol de Cezar Caluschi Am observat un fenomen care pare sa ia proportii de la an la an: scade nivelul cultural al absolventilor de invatamant superior. Nu este vorba de faptul ca absolventii nu ar sti sa explice notiuni de filosofie sau ca nu isi mai amintesc teoreme de baza din matematica, sau legi simple ale fizicii. Este vorba de ceva mai grav, cu implicatii pe termen lung: acesti tineri nu mai stiu sa scrie. Citeste |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| HOMEPRIMARIICONSILIIPREFECTURIPRESEDINTIEGUVERNPARLAMENTFORMULARE ONLINEDESPRE NOISTAFFCONTACT |