Productia viticola va fi constransa de normele europene
 
Romania urmeaza sa primeasca din partea Uniunii Europene, in baza unor proiecte, pentru perioada 2009-2014 inclusiv, suma de 178.469.000 de euro, ca sprijin pentru a se adapta cat mai bine masurilor de reforma in domeniul viticol, pe care Comisia Europeana le-a aprobat la inceputul acestei luni.
Din suma totala, Romania va trebui sa aloce anual, asemenea tuturor celorlalte 26 de state membre ale UE, o suma fixa destinata promovarii marcilor autohtone de vinuri. Este vorba despre 4.329.000 de euro anual, respectiv 25.974.000 de euro pentru perioada 2009-2014.
Incepand cu anul 2015, Romania ar urma de primeasca in fiecare an 30.374.000 de euro, din care 4.329.000 de euro vor fi destinati, de asemenea, promovarii vinurilor romanesti.
In judetul Prahova, 15 producatori viticoli au solicitat trei milioane de euro din fondurile europene destinate agriculturii pentru campania viticola 2007-2008 in baza a 17 planuri, potrivit sefului Directiei Agricole si de Dezvoltare Rurala (DADR) Prahova, Aurel Anghel.
Sapte persoane fizice si juridice s-au aflat printre primii beneficiari ai fondurilor europene la care Romania are acces in calitate de stat membru al UE. Acestia au primit deja, pentru campania viticola 2006-2007, suma de 280.000 de euro, in baza a opt planuri individuale.
Romania risca sa piarda o parte din capacitatile de productie din sectorul viti-vinicol, daca unii dintre viticultori vor decide sa aplice masura UE de reducere a suprafetelor cultivate cu vita-de-vie, a declarat, la inceputul acestei luni, Dacian Ciolos, subsecretar de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). Potrivit acestuia, masura ar fi in dezavantajul Romaniei, daca se va aplica inainte ca viticultorii romani sa faca investitiile necesare, conform normelor UE.
O alta masura cuprinsa in noua strategie de reforma a vinului, care se discuta la nivelul UE si care ar dezavantaja Romania, este interzicerea utilizarii zaharului in productia de vin pentru cresterea gradului de alcoolizare. Dacian Ciolos a precizat ca exista zone in Romania unde viticultorii utilizeaza acest sistem de imbunatatire a vinului, dand asigurari ca ''se va bate'' sa nu ni se aplice aceasta masura.
In judetul Tulcea, cel mai mare producator din domeniu, societatea Alcovin SA din orasul Macin, a plantat 20 de hectare de vita-de-vie nobila, conform cerintelor UE.
"In ceea ce priveste decizia referitoare la interzicerea utilizarii zaharului in productia de vin pentru cresterea gradului de alcoolizare, am mandatat deja conducerea patronatului din domeniu de la nivel national si speram ca prevederile legilor din Romania care admit utilizarea zaharului in anii cu probleme meteorologice deosebite sa fie mentinute", a declarat directorul societatii Alcovin SA, Dan Jalea.
Societatea din judetul Tulcea are in administrare 150 de hectare de vita-de-vie, aceasta fiind exploatata in colaborare cu firme franceze si italiene care detin tehnologii la standarde ale UE. Potrivit oficialului MADR, principalul obiectiv al Romaniei in acest sector este de a obtine finantari pentru reconversia soiurilor de vita-de-vie si obtinerea unui vin de calitate.
Daca soiurile hibride de vita-de-vie sunt plantate pe o suprafata mai mare de o mie de metri patrati, via trebuie defrisata si inlocuita cu soiuri nobile, pentru ca se presupune ca, fiind o productie mare de vin, ea va fi comercializata. In judetul Gorj, fostele zone viticole Cruset, Turburea, Balanesti sau Bobu au disparut, dupa desfiintarea cooperativelor agricole de productie si restrangerea activitatii Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Horticola Targu-Jiu.
Statisticile arata ca din suprafetele de vita-de-vie aflate pe rod inainte de 1990, de 3.185 de hectare, 989 de hectare erau altoite si 2.196 hectare soiuri hibride. Dupa 1990, insa viile altoite au disparut, in prezent existand numai 30 de hectare, la statiunea de cercetare, si 3.856 de hectare hibride in gospodariile populatiei.
Asadar, a fost inregistrata o crestere a suprafetelor totale de vie pe rod, la 3.886 de hectare, intrucat producatorii agricoli au plantat, in ultimii ani, indeosebi in intravilan, 1.660 de hectare de vie hibrida.
Romania are, in prezent, o suprafata de 170.000 de hectare cu vita-de-vie nobila, fiind pe unul dintre locurile cinci-sase din UE, din punct de vedere al capacitatilor de productie. Conform proiectului de reforma din sectorul viti-vinicol, din cele 2,3 milioane de hectare cultivate in UE cu vita-de-vie, vor trebui reduse in jur de 200.000 de hectare, dupa intrarea in vigoare a reformei, cel mai probabil din anul 2009.
In judetul Constanta, din totalul de 13.000 de hectare cu vita-de-vie, 10.000 de hectare sunt cu soiuri nobile, acceptate de UE. Directorul DADR Constanta, Iancu Sapera, a precizat ca pe 3.000 de hectare sunt plantate soiuri hibride de vita-de-vie si sunt in gospodariile particulare. Aceste soiuri nu sunt acceptate de UE din cauza taninului din vin, care nu este benefic, potrivit lui Sapera, organismului uman. El a mentionat ca oamenii pot avea in curti astfel de soiuri, atat timp cat vinul produs este pentru consum propriu.
Si soiurile nobile sunt monitorizate in permanenta de DADR, urmarindu-se ca, la reinnoirea butasilor de vie, sa nu se planteze soiuri hibride. Din cele 10.000 de hectare cu vita-de-vie nobila, 7.000 de hectare apartin societatilor Fruvimed si Murfatlar, sub cele doua marci recunoscute international pe piata se produc diverse sortimente de vinuri. Din cauza secetei, culturile de vita-de-vie sunt "in suferinta", dar nu au un grad ridicat de afectare, precum culturile de paioase, a precizat Sapera.
Seful Directiei Agricole si de Dezvoltare Rurala (DADR) Prahova, Aurel Anghel, sustine, insa, ca viticultorii se confrunta cu mari probleme din cauza vijeliei si a grindinei care le-a afectat plantatiile de vita-de-vie in ultimele doua luni. In Prahova, au fost afectate aproape 2.200 de hectare de vita-de-vie.
La societatea Tohani au fost afectate 489 de hectare, in proportie de peste 50%, iar 20% din aceasta suprafata este distrusa in totalitate. La societatea Podgoriile Tohani, 230 de hectare sunt afectate in procente cuprinse intre 50 si 100%. Alte peste 350 de hectare sunt afectate de grindina in localitatile Calugareni, Tataru, Gornet Cricov, Iordacheanu, Podenii Noi si Baltesti.
Viticultorii spun ca sunt afectate coardele si unii butuci, fapt ce va duce la diminuarea productiei pentru 2008. Cresterea competitivitatii productiei europene de vinuri, crearea unui echilibru intre cerere si oferta, recastigarea pietelor de desfacere pierdute si castigarea de noi piete figureaza printre obiectivele principale avute in vedere de executivul comunitar.
 

Continutul acestui site este proprietatea SC "Agentia OSC" SRL".
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este posibila numai cu acordul SC "Agentia OSC" SRL".


Publicatie editata de SC "Agentia OSC" SRL
Iasi, Str. Spital Pascanu nr.15
Cod 700373
Tel.Fax: +40 232 410013
E-mail: office@administratie.ro