Home Despre noi Staff Contact

Premiile de Excelenta Administratie.ro

Conferinţa Naţională de Management Modern în Administraţie


ADMINISTRATIE PUBLICA CENTRALA
ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA
MULTIMEDIA

Centrul Municipal de Colectare Iasi

Data publicarii: Vineri, 23 Februarie 2007 Alte articole din Imobiliare
 

Febra zonelor metropolitane cuprinde Romania

Infiintarea zonelor metropolitane a devenit, in ultimul timp, tema de top in discutiile dintre diriguitorii de judete invecinate sau dintre edilii unui municipiu si primarii comunelor arondate acestuia.
Daca majoritatea edililor este deschisa realizarii de zone metropolitane, pe care ar urma sa le ''pastoreasca'' in perspectiva fondurilor europene, simplii locuitori sunt mai reticenti, cu gandul mai degraba la taxele si impozitele mai mari pe care le-ar avea de platit.
De la zonele metropolitane au pornit si animozitati intre autoritatile locale. Astfel, dupa recenta infiintare oficiala a ''primei zone metropolitane'' din Romania, la Constanta, perceputa ca atare, cu mult inainte, de generatii de romani care si-au petrecut concediile pe litoral, un drept la replica a sosit prompt de la Oradea, care a sanctionat ''lipsa de buna-credinta'' a dobrogenilor, prin faptul ca nu au recunoscut adevarata premiera in domeniu a celor de la Bihor.
Acordul de constituire a Zonei Metropolitane Constanta (ZMC) a fost semnat de primarii celor 14 localitati membre (sase orase si opt comune) la 14 februarie, dupa aproape doi ani de pregatiri pentru formarea acestui tip de structura administrativa. Potrivit purtatorului de cuvant al ZMC, Adrian Craciun, pentru constituirea bugetului noii structuri, fiecare primarie componenta va contribui cu cate un leu pe an pentru fiecare locuitor pe care il are localitatea respectiva. ZMC are o populatie de 500.000 de locuitori (65% din locuitorii judetului) si ocupa 30% din suprafata judetului. Printre avantajele pe care le presupune statutul de zona metropolitana la Constanta, autoritatile locale enumera mai buna vizibilitate pentru investitori, imbunatatirea infrastructurii pentru cresterea calitatii serviciilor turistice si, nu in ultimul rand, sanse mai mari de a intra in posesia fondurilor europene, prin proiecte.
''Faptul ca la Constanta am reusit sa ne reunim, indiferent de culoarea politica a primarilor, reprezinta un model si ar trebui sa le dea de gandit celor de la Bucuresti, care ne conduc si care isi scot ochii unii altora'', a afirmat primarul Constantei, Radu Mazare, la infiintarea metropolei de la Marea Neagra. Afirmatia lui Mazare a nelinistit, mai degraba, autoritatile din Bihor, decat pe cele din Bucuresti.
Bihorenii l-au combatut, precizand ca nu Constanta este prima zona metropolitana din Romania, ci Zona Metropolitana Oradea (ZMO), care functioneaza efectiv de doi ani. Potrivit autoritatilor de aici, cei peste 240.000 de locuitori ai ZMO vor fi beneficiarii unor proiecte menite sa reduca diferentele socio-economice si de confort dintre municipiu si zona rurala. In doi ani de la declararea ZMO, au fost lansate 44 de proiecte, aflate in diferite stadii de realizare. Cel mai important proiect, in valoare de aproape 150 de milioane de euro, vizeaza alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate in tot spatiul zonei si se intinde pana in 2011. O caracteristica a ZMO este respectarea standardelor europene referitoare la mediu. Astfel, un proiect aflat in derulare, cofinantat cu peste 75.000 de euro de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, se refera la ''eco-constientizarea'' populatiei. Un alt proiect, depus in acest an, cu fonduri nerambursabile de 84.000 de euro, propune formarea unor deprinderi prin care turistii si populatia zonei sa aiba o ''atitudine prietenoasa'' fata de mediul inconjurator. Salubrizarea zonei este obiectivul unui alt proiect, de un milion de euro, cofinantat de Ministerul Integrarii Europene.
ZMO a fost constituita la 9 mai 2005, ca asociatie de dezvoltare intercomunitara a noua unitati administrativ-teritoriale: municipiul Oradea si comunele Biharia, Bors, Cetariu, Nojorid, Osorhei, Paleu, Sanmartin si Santandrei, cu o suprafata de peste 60 de kilometri patrati. Conform statisticilor nationale, ZMO se situeaza printre primele cinci pozitii din Romania, din punct de vedere al calitatii vietii.
O alta disputa ''metropolitana'' a fost iscata la Targu-Mures. Primarul municipiului, Dorin Florea, contesta actuala Zona Metropolitana Targu Mures, pe motiv ca este constituita pe ambitii etnice. Desi procesul verbal de constituire a Asociatiei "Zona Metropolitana" a fost semnat de viceprimarul Csegzi Sandor, vicepresedinte al asociatiei, mandatat din partea Consiliului Local Targu Mures, primarul crede ca acest proiect este sortit esecului, din cauza substratului etnic. Florea a revendicat paternitatea initiativei, aratand ca, in 2003, s-a numarat printre primii primari care au initiat o astfel de zona, sub denumirea de "zona periurbana". "Proiectul a fost insusit de Lokodi Edita Emoke, dupa preluarea conducerii Consiliului Judetean. Doamna a venit si s-a asezat ca o closca peste toti primarii. Sigur ca nu-mi convine ca Targu Mures sa aiba acelasi statut ca o comuna", a aratat primarul din Targu Mures, care a precizat ca doreste ca 51% dintre voturile din cadrul Asociatiei sa revina municipiului.
Zona Metropolitana Targu Mures a fost infiintata in iunie 2005, printr-o hotarare a Consiliului Judetean Mures. Potrivit documentului, CJ Mures este membru fondator al Asociatiei. Zona metropolitana este formata din Targu Mures, orasul Ungheni si comunele Acatari, Ceuasu de Campie, Corunca, Craciunesti, Cristesti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Panet, Sancraiu de Mures, Sangeorgiu de Mures si Sanpaul. Santana de Mures s-a retras in ultimul moment, cand s-a pus problema devierii traficului feroviar din Targu Mures prin aceasta comuna. Asociatia are drept scop dezvoltarea Zonei Metropolitane Targu Mures, din perspectiva relatiilor economice, sociale, culturale, turistice si sportive existente intre autoritatile administratiei publice locale componente ale zonei. Ca obiective, Asociatia a stabilit asigurarea dezvoltarii patrimoniului si promovarea intereselor zonei, respectarea si apararea intereselor membrilor fondatori, initierea si derularea unor programe si proiecte menite sa conduca la dezvoltarea zonei si schimburi informationale cu alte zone metropolitane. Printre obiective se regasesc constituirea si atragerea de fonduri necesare activitatii asociatiei si elaborarea de planuri strategice de dezvoltare si implementare a acestora. Primul proiect elaborat de Asociatia "Zona Metropolitana Targu Mures", intitulat "Pregatire pentru gestionarea fondurilor structurale in Zona Metropolitana Targu Mures", a obtinut o finantare nerambursabila in valoare de trei milioane de forinti din partea Biroului Maghiarilor de Peste Hotare (HTMH) prin Fondul Szulofold (pamantul natal). Scopul proiectului este sa pregateasca 20 de functionari din localitatile asociate pentru aprofundarea cunostintelor in domeniul gestionarii fondurilor structurale. Functionarii delegati de autoritatile administratiei publice locale participa, astfel, la o sesiune de pregatire teoretica in Ungaria.
Un protocol privind infiintarea zonei de dezvoltare intercomunitara intre municipiile Galati si Braila, pe teritoriul judetului Braila, alaturat DN 22, a fost semnat la Galati pe 17 februarie. Conform acestuia, patru entitati administrative vor duce la dezvoltarea zonei, pe un calendar pana in 2020, cand va deveni a doua aglomerare urbana dupa Bucuresti. Pana atunci, va fi construit un aeroport, podul peste Dunare, spre Macin, si vor fi create ''multe locuri de munca bine platite'', potrivit edililor. Primarul municipiului Galati, Dumitru Nicolae, a declarat ca, trecandu-se peste orgoliile personale si locale, a fost semnat acest protocol, cu influente benefice pentru cele doua judete si municipii. Secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, Mircea Toader, spera ca, in 5-10 ani, niciun petec de pamant dintre Galati si Braila nu va ramane neutilizat. De asemenea, secretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Alexandros Galiatatos, a spus ca zona face parte dintr-un proiect amplu, care implica dezvoltarea gurilor Dunarii si a judetului Tulcea, odata cu construirea podului peste Dunare dintre trecerea-bac Braila si Macin. De asemenea, proiectata autostrada Giurgiulesti-Calarasi va lega orasele Galati si Braila de Coridorul IV european. In prezent, singurul obiectiv din zona de dezvoltare intercomunitara Galati-Braila este cartierul ANL "Dimitrie Cantemir", aflat pe un teren dat spre administrare municipiului Galati, dar aflat pe teritoriul judetului Braila. Cartierul a dat nastere unor dispute aprige intre administratiile locale ale celor doua judete. Odata cu infiintarea zonei de dezvoltare intercomunitara Galati-Braila, locuitorii spera ca disputele dintre cele doua judete privind ''paternitatea'' asupra cartierului "Dimitrie Cantemir" sa dispara.
Distantele mici dintre Hunedoara, Simeria si Deva i-au determinat pe edilii celor trei municipii sa se gandeasca la infiintarea unei zone metropolitane, cu peste 150.000 de locuitori si intinsa pe o suprafata de 500 de kilometri patrati. Proiectul zonei hunedorene a fost realizat de cadre universitare de la Politehnica Timisoara, iar planul de urbanism va fi finalizat in acest an. Ca in cazul Constantei, zona metropolitana exista, in fapt, dintotdeauna, iar in prezent firmele din cele trei orase o consolideaza, prin extinderea afacerilor in extravilan.
O zona metropolitana in curs de realizare este la Brasov si va cuprinde municipiul resedinta de judet si 11 localitati: Sacele, Codlea, Rasnov, Halchiu, Tarlungeni, Harman, Ghimbav, Predeal, Cristian, Sanpetru si Prejmer. Edilii estimeaza ca vor fi investiti 300-400 de milioane de euro, in primii 10 ani. Primarul municipiului Botosani, Catalin Flutur, solicita autoritatilor centrale sa modifice legislatia privind constituirea zonelor metropolitane, astfel incat acestea sa fie permise si localitatilor cu maximum 200.000 de locuitori. Potrivit lui Flutur, prin crearea unei zone metropolitane la Botosani ar fi, in primul rand, diminuata criza terenurilor. El afirma ca nu mai este disponibila nicio suprafata de teren pentru realizarea unor investitii de interes public, precum scoli sau locuinte. In situatia Botosaniului se afla majoritatea judetelor tarii, unde aglomerarile urbane nu depasesc 200.000 de locuitori.
Astfel, in Neamt, vicepresedintele Consiliului Judetean nu vede posibila, mai devreme de 10-15 ani, infiintarea unei zone metropolitane. ''Nu avem nici legislatia necesara, dar nici mentalitatea, mai ales in mediul rural'', a declarat Dumitru Badea, vicepresedinte al CJ. In judet mai exista un motiv de impotrivire: ''Vor creste taxele si impozitele locale, iar oamenii abia daca au cu ce trai'', dupa cum sustine primarul comunei Alexandru cel Bun, Pantelimon Rosu. Judetul Neamt are 83 de localitati, dintre care doua municipii si trei orase, cu un total de 555.000 de locuitori. Autoritatile din Arad, Bacau, Suceava, Salaj si Arges cocheteaza cu ideea realizarii de zone metropolitane, pentru accesarea eficienta a fondurilor europene, insa, potrivit legii, doar localitatile cu peste 200.000 de locuitori pot constitui in jurul lor o asemenea zona.
Astfel, in Pitesti, zona metropolitana ar presupune unirea cu orasul Stefanesti, precum si cu patru-cinci comune limitrofe. Cu totul altfel se prezinta situatia in Buzau, Satu-Mare, Valcea, Bistrita-Nasaud, Teleorman sau Dambovita, unde nici nu se pune problema realizarii zonelor metropolitane sau locuitorii nu isi doresc asa ceva (Buzau). In Covasna, in schimb, edilii au constientizat ca nu pot avea o zona metropolitana si s-au impacat cu situatia. Astfel, presedintele Consiliului Judetean, Demeter Janos, a spus despre municipiul resedinta de judet Sfantu Gheorghe ca este ''oras-dormitor'', ca o critica la ritmul lent de dezvoltare a acestuia. Insa ideea "orasului-dormitor" tinde sa prinda tot mai mult contur in realitate, cu sau fara voia autoritatilor locale, pentru ca tot mai multi localnici traiesc in Sfantu Gheorghe, dar lucreaza in Brasov. Zeci de brasoveni si-au vandut locuintele (abandonand... viitoarea zona metropolitana a Brasovului), preferand sa se mute la Sfantu Gheorghe, aflat la o jumatate de ora distanta cu masina, unde au gasit apartamente de doua ori mai ieftine comparativ cu cele din municipiul situat la poalele Tampei. Acestia continua sa faca zilnic naveta, plecand la prima ora, iar seara se intorc acasa, in Sfantu Gheorghe. Cu toate acestea, edilii Covasnei prefera un eventual parteneriat cu judetul vecin, Harghita, intrucat ''are traditii si interese comune''. Metropola fara zona metropolitana este Bucurestiul.
Desi capitala Romaniei poate fi considerata prin definitie o metropola, din punct de vedere al numarului de locuitori, al localitatilor arondate si al dezvoltarii urbane galopante, din cauza infrastructurii actuale, nu se poate vorbi de o zona metropolitana functionala, orasul sufocandu-se, mai degraba. Pana la aplicarea solutiei rutiere de decongestionare a traficului (inelul central) si pana la realizarea a inca cel putin doua magistrale de metrou (cea mai importanta anuntandu-se cea spre Otopeni, de la Piata Victoriei), Zona Metropolitana Bucuresti (ZMB) ramane la stadiul de proiect. Unul dintre proiecte a fost realizat in 2006 de Asociatia Alma-RO si a fost finantat de Institutul pentru o Societate Deschisa Budapesta.
Proiectul, intitulat ''Zona Metropolitana Bucuresti - Ghid de informare pentru autoritatile locale'', avandu-i ca autori pe Daniela Placintescu, Serban Nadejde si Adrian Badila, reprezinta ABC-ul tehnic pentru realizarea unei zone metropolitane in Bucuresti, avand ca studiu de caz Zona Metropolitana Oradea. In proiect, ZMB se intinde pe o suprafata de 5.000 de kilometri patrati, din care 722 de kilometri patrati reprezinta zone urbane, ponderea Bucurestiului fiind de 228 de kilometri patrati. Sunt incluse 94 de localitati, aria intinzandu-se de la Ciolpani si Nuci, in nord, pana la Dunare, incluzand orasul Oltenita, in sud. Limita vestica este data de comuna Vanatorii Mici, iar cea estica, de Nicolae Balcescu. ZMB cuprinde in intregime judetul Ilfov si localitati situate pe teritoriile judetelor Giurgiu, Calarasi, Ialomita si Dambovita. Din punct de vedere administrativ-teritorial, localitatile nu parasesc actualele judete si nici nu-si pierd independenta. Avand in vedere ca fondurile ce pot fi atrase sunt acordate pentru proiecte mari, vizand infrastructura pe teritorii intinse, Primaria Municipiului Bucuresti a propus administratiilor locale din zona sa participe la atragerea investitiilor si la beneficiile care decurg din acestea. Directiile de dezvoltare sunt dictate de traseele rutiere si feroviare, prezente si viitoare. Planurile de amenajare teritoriala vor tine seama de specificul local si de necesitatile si potentialul fiecarei localitati. Acest lucru va fi posibil prin infiintarea a opt parcuri regionale, constituite in jurul unor poli urbani importanti ai zonei: Snagov, Gradistea, Branesti, Budesti, Comana, Mihailesti, Bolintin si Buftea. Ele vor cuprinde o serie de localitati mai mici si, printr-o corelare a Planurilor Urbanistice Generale cu Planurile de amenajare teritoriala zonala (elaborate pentru fiecare parc regional), vor putea fi atrase investitii pentru infrastructura si dezvoltare. In felul acesta s-ar rezolva problema crizei de locuinte, a transportului, iar multe comune din parcurile regionale vor beneficia de investitii in utilitati urbane.
Asigurarea unui mediu sanatos de viata se va putea realiza prin crearea asa-numitei Centuri verzi-galbene a Bucurestiului, pentru protejarea cadrului natural, in paralel cu asigurarea unei activitati agricole necesare Capitalei. Centura verde-galbena reuneste si pune in valoare zonele cu potential de agrement. In vederea protejarii acestor zone, vor exista comune al caror intravilan nu va mai putea fi extins sau in care extinderea se va face cu respectarea anumitor conditii legate de tipul investitiilor ce urmeaza a fi facute. Avantajul unei astfel de colaborari intre autoritatile publice locale este atragerea de fonduri pentru proiecte comune de dezvoltare si participarea tuturor la beneficiile rezultate din investitii structurale, in conditiile pastrarii independentei locale. De asemenea, toate comunele cuprinse in ZMB vor avea parte de un proces de urbanizare, prin dezvoltarea infrastructurii. Vor castiga in importanta, populatie, numar de locuri de munca si, in consecinta, va creste uniform ponderea economica, iar banii publici vor fi mult mai eficient utilizati.
Un alt proiect al ZMB a fost realizat de Primaria Municipiului Bucuresti. Aceasta a plecat de la premisa ca Bucurestiul este un oras cu probleme, care necesita rezolvare urgenta. La o densitate de 9.000 de locuitori pe kilometrul patrat si doar 2,5 de metri patrati de spatiu verde/persoana, insa cu 2.000 de tone de deseuri pe zi (din care numai 80% ridicate), 273 de tone de praf pe kilometrul patrat depuse in fiecare luna, precipitatii acide in proportie de 50% anual, 2.000.000 de tone de substante poluante eliberate in atmosfera in fiecare an si blocate la nivelul la care se respira, 9-11 grame de pulberi nocive in suspensie pe metrul cub de aer, apa cu potabilitate indoielnica, Bucurestiul incepe sa fie respins chiar de locuitorii sai, care au inceput sa se retraga in localitatile limitrofe, conturand si in acest mod ZMB. In Capitala, aproximativ 30% dintre barbati sunt sterili, femeile au un nivel scazut de fertilitate, iar rata deceselor provocate de boli cauzate de poluare este in continua crestere. La toate acestea se adauga traficul infernal, criza de locuinte, alienarea individului si criminalitatea ridicata (conform unui studiu Eco-Europa).


Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

Alte articole din Imobiliare




Newsletter


Editorial
București - falimentul administraţiei locale
kivu_mircea.jpg
Un editorial de Mircea Kivu, publicat în ziarul "România Liberă" Citeste


Analiza
Ghid de Reciclare: Reciclarea se învață!
Să recunoaștem, sortarea și reciclarea deșeurilor pe care le generăm acasă nu face neaparat parte din obiceiurile noastre. Pe de altă parte, este un obicei care se cultivă cu mare grijă în țările europene și nu numai. Reciclarea înseamnă un mediu mai curat și reintrarea unor resurse numite materii prime secundare - adică sticlă, hârtie, metal sau textile reciclate - în circuitul economic. Citeste


Interviu
Luminița Chivu (INCE): "România nu are prea mulți salariați în sectorul public, ci prea puțini în sectorul privat"
chivu_luminita.jpg
Problema României nu este neapărat aceea că sunt prea mulți salariați în sectorul public, ci faptul că sunt prea puțini angajați în sectorul privat și mulți dintre aceștia sunt plătiți cu salariul minim, care este foarte scăzut, a declarat într-un interviu pentru Agerpres, Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu" (INCE), din subordinea Academiei Române. Citeste


Compania saptamanii
Iulian Mangalagiu, BRIKSTON: "Vrem ca şi în 2016 să păstrăm ritmul anilor precedenţi, în care am lansat în medie cinci produse noi pe piaţă"
mangalagiu_iulian.jpg
2016 se anunţă un an foarte important pentru compania Brikston din punct de vedere al extinderii gamei de produse, atât prin completarea paletelor de nuanțe și texturi, dar și prin realizarea unor produse noi, care să ofere calitate superioară la prețuri extrem de competitive. "Ceea ce ne interesează pe noi, la BRIKSTON, în primul rând este calitatea crescută. Investim permanent în tehnologie și punem accent crescut pe inovație. Întotdeauna încercăm să fim în poziția consumatorului atunci când acesta își propune să facă o achiziție de materiale de construcții. Este o alegere pe care nu poți să nu o respecți și să o onorezi", afirmă Iulian Mangalagiu, directorul general al BRIKSTON SA. Citeste


Eveniment
Conferinţa Naţională Urban Concept a reunit la Predeal peste o sută de arhitecți și specialiști din domeniu
urbanconcept_2016_1.jpg
Oameni şi Companii, editorul portalulului EuroUrbanism.ro, a organizat în perioada 17-19 martie, la Predeal, cea de-a XVI-a ediţie a Conferinţei Naţionale Urban Concept- dezvoltare urbană modernă în România. Citeste

agerpres.ro

Semnal Editorial
Raportul anual Administratie.ro 2015 este acum disponibil pentru descărcare gratuită!
Echipa redacţională a portalului Administratie.ro are plăcerea să anunţe finalizarea Raportului anual pe 2015, o sinteză a celor mai importante evenimente, proiecte şi declaraţii de anul trecut în domeniul administrației publice. Raportul Administratie.ro 2015 a apărut ca rezultat al interacțiunii dintre portalul Administratie.ro și cititorii săi, în covârșitoare parte reprezentanți ai instituțiilor publice din România. Citeste

Vizitatori
counter