Aproape 100 de primari, consilieri şi parlamentari participă la evenimentul “Oraşe inteligente”, de la Oradea

Aproape 100 de primari, consilieri şi parlamentari liberali din ţară s-au reunit pe 28 martie la Primăria Oradea, pentru evenimentul Oraşe inteligente şi Agenda Urbană a Uniunii Europene, găzduit, în perioada 28-30 martie, de primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan.

“Feedbackul pe care l-am primit de la participanţi la evenimentele anterioare este foarte bun, astfel că de la o ediţie la alta, avem mai mulţi aleşi locali ai PNL care participă şi, de asemenea, mai mulţi reprezentanţi ai oamenilor de afaceri şi ai firmelor de consultanţă. Vrem să punem astfel laolaltă reprezentanţii administraţiilor locale, primarii, în special, dar şi consilierii noştri care sunt în localităţi în care PNL-ul este în opoziţie, alături de mediul de afaceri care oferă soluţii pentru oraşe inteligente, pentru comune inteligente, de infrastructură durabilă, soluţii de ecologizare, tot ce este necesar unui primar bun ca să aducă bunăstare pentru cetăţeni”, a declarat Violeta Vijulie, director executiv al Institutului de Studii Populare România.

Un punct foarte important pe agenda evenimentului, a subliniat aceasta, este împărtăşirea experienţiei orădene în atragerea fondurilor europene, cunoscut fiind că Oradea este oraşul din ţară care a atras cei mai mulţi bani pentru proiecte europene în perioada 2012-2016.

“Noi venim cu expertiză în privinţa posibilelor proiecte ce pot fi accesate. Este unul dintre motivele pentru care ne aflăm azi, aici, la domnul primar Ilie Bolojan. Dânsul a accesat pentru Oradea mai multe fonduri europene decât a accesat tot Guvernul României, care din păcate are tupeul să vină cu o listă de europarlamentari condusă de Rovana Plumb care, practic, a distrus domeniul fonduri europene din România. Dar asta e. Noi, ca Partid Naţional Liberal, încercăm să suplinim lipsurile guvernului şi să facem la nivel local ce nu se poate face la nivel central”, a spus Violeta Vijulie.

Fostul ministru al Comunicaţiilor, antreprenorul Marius Bostan, a precizat că oraşele inteligente sunt conduse de oameni inteligenţi, care înţeleg valoarea unor sisteme tehnice moderne, digitale, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor. “Un oraş bine condus foloseşte tehnologia inteligentă, cu infrastructură de senzori, colectează date din toate aspectele vieţii cotidiene şi îmbunătăţeşte viaţa cetăţenilor: le scurtează timpul pierdut în trafic, având un sistem inteligent, le măsoară calitatea aerului, telemedicina este un domeniu extrem de important, iar strângerea datelor în mod ritmic ne ajută să îmbunătăţim în general serviciile medicale. O administraţie inteligentă are şi procese digitizate, interacţiune mai bună cu cetăţeanul prin platforme online. Ea are nevoie de oameni isteţi care să o pună în funcţiune, ca să reducem şi costurile, cum ar fi la iluminatul public, evitarea risipei de apă în stropirea parcurilor sau oriunde în alt domeniu”, a precizat Marius Bostan.

Violeta Vijulie a subliniat, în cuvântul său adresat participanţilor, că digitalizarea face parte din noile trenduri de dezvoltare şi că România, cu toate că se află în urmă cu cel puţin 50 de ani faţă de ţări occidentale, are “şansa de a face un mare salt înainte, prin oamenii pregătiţi în domeniu”. “Aceste tehnologii “înţeleg” omul. Ele pot să apropie administraţia de cetăţean. Se pot realiza din fonduri europene. Deci sunt aproape gratuite. Prin profesionalism şi tehnologii inteligente, putem să aducem, în modul cel mai onest, voturi către PNL”, a subliniat Violeta Vijulie.

Primarul Ilie Bolojan s-a declarat, de la început, adeptul conceptului de hard-city, deoarece, spunea el, marile oraşe au probleme importante nerezolvate, precum sisteme de termoficare vechi, magistrale şubrezite, ce necesită prima intervenţie majoră, dar, în paralel, să se acorde atenţie şi soluţiilor inteligente pentru a ţine pasul cu modernul, pentru dezvoltare.

Bolojan a sintetizat cinci idei importante pentru orice administrator de oraş sau de comună: o conducere stabilă, adică o majoritate de două treimi şi cel puţin două mandate consecutive; controlul bugetelor (cheltuieli de personal cât mai mici, reducerea subvenţiilor, îmbunătăţirea sistemului de venituri), atragerea de investiţii, atât publice, cât şi private, curajul de a face ceea ce trebuie, şi nu ceea ce dă bine şi, nu în cele din urmă, o primărie trebuie să amorseze dezvoltarea, să fie cu un pas înainte.

Participanţii au avut apoi ocazia să cunoască bunele practici de guvernare deschisă la Primăria Oradea, prezentate de directorul Direcţiei Economice, Eduard Florea, unele premiate la nivel naţional, ca premiere în administraţia locală.

Paşii făcuţi de Oradea în dezvoltarea conceptului de Smart City au însemnat peste 150 de kilometri de cablare subterană plus 184 de camere video, sistem parţial de telecitire la compania de apă, sistem integrat pentru citirea şi managementul contoarelor la termoficare, e-ticketing, GPS, panouri de informare la transport în comun, aplicaţii MobilePay, Amparcat.ro, TelPark, precum şi aplicaţiile Oradea City Report, pentru cetăţenii cu spirit civic, utilizabilă pe telefoane şi Oradea City App, cea mai complexă aplicaţie de turism.

Întrunirea a continuat cu întrebări şi răspunsuri şi prezentarea unor exemple de bune practici din diverse oraşe ale ţării.

Institutul de Studii Populare şi Societatea liberală, ong-uri ale Partidului Naţional Liberal, organizează astfel de evenimente referitoare la oraşe inteligente de un an şi jumătate în parteneriat cu fundaţiile Martens Centre for European Studies – fundaţia oficială a Partidului Popular European, cu sediul central la Bruxelles şi Fundaţia Hanns Seidel, cu sediul central la Munchen. Întrunirea de la Oradea este al cincilea eveniment menit să promoveze soluţiile inteligente pentru comunităţi urbane. AGERPRES