Adjudul la ceas de sărbătoare: 580 de ani de atestare documentară

adjud_580.jpg
Prima atestare documentară a municipiului Adjud s-a făcut la 09 aprilie 1433, prin “privilegiul comercial” acordat de Iliaş Voievod, în care se arată că la intrarea negustorilor saşi în Moldova să se evalueze mărfurile acestora “In oppido nostro Egydhalm” (în oraşul nostru Adjud) şi să se plătească drept vamă câte patru groşi de fiecare marcă, la întoarcerea în Transilvania, aceeaşi sumă, în acelaşi oraş, iar la graniţă vama pentru vitele mari ce se vor exporta.

Denumirea oraşului este de origine latină “Aegidius”, preluată de către maghiari sub forma de “Egyed” datorită legăturilor de comerţ ce se legaseră între zona extracarpatică de răsărit şi zonele transilvănene. La 20 octombrie 1838 s-au fixat condiţiile de aşezare în târgul Adjud. De la această dată Adjudu Nou apare ca târg sau oraş în recensăminte şi statistici din 1839, 1859, 1912. Dreptul de proprietate a târgului a fost răscumpărat abia în 1911 când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului şi a imaşului de către comuna Adjud de la moşia E. Lahovari.

După unirea Principatelor, sub împărţirea administrativ teritorială a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Adjudul a căpătat funcţiunea de reşedinţă de plasă, având ca şef administrativ un subprefect. În anul 1864, aplicându-se noua lege comunală, Adjudul a fost trecut în categoria târgurilor rurale ale ţinutului Putnei. Mai târziu la 20 aprilie 1920, târgul Adjud a fost declarat urban situaţie care o deţine şi în prezent. Din anul 1950 oraşului Adjud i s-a adăugat şi fosta comună Burcioaia, iar din 1968 fosta comună Adjudu Vechi şi Şişcani.

În cadrul aniversării Zilelor Municipiului Adjud, Primăria Municipiului Adjud, în parteneriat cu Casa de Cultură „Tudor Vornicu” şi Biblioteca Municipală din Adjud a organizat în perioada 9-28 aprilie 2013 o serie de manifestări cultural-artistice, lansări de carte, vernisaje, expoziţii, spectacole în aer liber, depuneri de coroane de flori la monumentele eroilor.

Tot în cadrul sărbătorilor municipiului au avut loc inaugurarea unor obiective de investiţii realizate prin accesarea şi obţinerea finanţărilor din fondurile Uniunii Europene sau ale Băncii Mondiale: Sediului Consolidat şi modernizat prin finanţare nerambursabilă Banca Mondială şi bugetul local.

Dintre cele mai importante evenimente amintim:

Lansări de carte

Oraşul Adjud în epoca medievală, autor Răzvan Alexandru Oţetea;

Fără E-uri (catrene umoristice) a profesorului adjudean Ion Croitoru, volum editat de Gheorghe A. Stroia – membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe.

Colocvii şi dezbateri:

Adjud – repere în timp;

Importanţa alimentaţiei sănătoase;

Adjudul pe coordonatele timpului;

Adjud – File de istorie;

Adjudul de ieri şi de azi.

Expoziţii

Pictură abstractă – elevii cercului parohial al Protoieriei Adjud;

Zilele Municipiului Adjud – cronică ilustrată;

Oraşul în viitor – membrii clubului de pictură al BMA;

Spectacole muzicale

Ansamblul folcloric Ţara Vrancei, Viorica Macovei, Gelu Voicu, Lăutarii din Teleorman, Andreea Bălan;

Ansamblul folcloric profesionist Ciprian Porumbescu, Matilda Pascal Cojocăriţa, Ştefan Cigu, Trupa Cronos, Pact by Leo Iorga şi Adi Ordean.

Deşi este un municipiu mic, prin dimensiune şi ca populaţie, Adjudul are o viaţă culturală intensă, având patru scriitori de primă mărime în literatura română contemporană, membri ai Ligii Scriitorilor Români sau ai Uniunii Scriitorilor din România, precum şi un membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe. Adjudul are deja şase cetăţeni de onoare (scriitori, poeţi, muzicieni, artişti) care au dus faima oraşului pe toate meridianele globului şi fac cinste urbei lor natale sau adoptive.

Cu ocazia sărbătorilor Adjudului care au probat implicarea autorităţii locale în recunoaşterea importanţei oraşului de pe Trotuş, primarul Constantin Armencea a declarat: “Nici nu se poate concepe o sărbătoare a oraşului nostru care să nu cuprindă un evantai de manifestări literare, culturale şi artistice, prin care să ne celebrăm urbea şi să aducem omagiu tuturor celor care ne-au făcut cinste devenind pagini vii de istorie. Suntem mândri că suntem români şi că aparţinem unui loc binecuvântat de Dumnezeu: Adjudul Vrancei – plai mioritic”.